Dosarele judecate de instanțele din Republica Moldova sunt împărțite între magistrați în mod aleatoriu cu ajutorul unui sistem electronic introdus în 2009 pentru diminuarea corupției. Dar în cel puțin două instanțe, Curtea Supremă de Justiție și Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău sistemul a fost ocolit, așa încât anumite dosare au ajuns la anumiți judecători.
Procurorii anticorupție au intentat anchete penale, obținând decizii de condamnare în unul din cazuri. Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii spun că din luna septembrie 2015 sistemul, folosirea căruia este obligatorie în fiecare instanță, a fost îmbunătățit și manipularea lui ar fi exclusă. Specialiștii Centrului Național Anticorupție (CNA), care l-au studiat, au altă opinie.
Primul dosar, care se referă la Curtea Supremă, a fost deschis pe fapt la 10 februarie 2015 și încă nu a fost finalizat. Procuratura Anticorupție a anunțat că deocamdată nu există învinuiți în acest dosar, iar alte detalii nu divulgă invocând secretul anchetei. În cel de-al doilea dosar există deja și condamnați. Două angajate din secretariatul Judecătoriei Râșcani au fost condamnate la 5 ani de închisoare cu suspendare pentru depășirea atribuțiilor de serviciu «în interesul unui grup criminal organizat». De fapt, procurorii susțin că ele — o grefieră și o specialistă din secretariat — au făcut diferite manipulări în sistemul integrat de distribuire, încât cel puțin 20 de dosare civile au ajuns la același judecător, care acum este demis și cercetat penal. Procurorul care se ocupă de caz, Mariana Botezatu de la Procuratura Anticorupție, spune că sentința este prea blândă, de aceea a atacat-o la Curtea de Apel. Potrivit procurorului, unul dintre dosare se referea, de exemplu, la încasarea în folosul unui agent economic a sumei de 92 milioane de lei de la Întreprinderea «Calea Ferată a Moldovei». Potrivit procurorului general Corneliu Gurin, procurorii au constatat și alte ilegalități legate de aceste dosare, cum ar fi falsificarea proceselor verbale. În total, au fost deschise 8 dosare penale, care ulterior au fost conexate în unul.
Atât procurorii, cât și membrii Consiliului Superior al Magistraturii susțin că manipulările respective au putut fi făcute în versiunile vechi ale programului de distribuire aleatorie a dosarelor, adică versiunile 3 și 4. Din luna septembrie în instanțele din țară este aplicată o versiune mult mai protejată — 4.1, despre care președintele CSM, Victor Micu, spune că este imposibil de manipulat.
Video Interviu cu Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii
«Orice program, dacă este întocmit de persoane, până la urmă presupun că poate fi manipulat, dar la momentul actual nu îmi dau seama cum versiunea 4.1 ar putea fi manipulată. Din instanțele de judecată, orice manipulare, dacă se dorește a fi efectuată, se vede, se poate depista. Asta pentru că în program pot fi constatate toate modificările, schimbările și încetările. Toate apar în programul gestionat de Centrul de Telecomunicații Speciale. Deci noua versiune 4.1 este mult mai bună și vrem să colaborăm în continuare cu programul USAID pentru a realiza un program prin care, în caz că se va încerca vreo manipulare, noi să fim atenționați. Să fie un fel de semnal roșu, ca noi să știm unde să căutăm», ne-a explicat Victor Micu.
Președintele CSM susține că depistarea manipulărilor a fost destul de dificilă, mai ales că anul trecut instanțele din Republica Moldova au examinat un număr de 250 de mii de dosare. «Da, noi avem inspectori în Inspecția Judiciară, ei sunt 5 la număr, au foarte mult de lucru, dar ei sunt juriști și ca să depistezi o greșeală într-un program oarecare, o manipulare, trebuie să cunoști foarte bine programarea. Oricum, eu cred că noua versiune 4.1 va exclude orice manipulare. În plus, CSM a adoptat o hotărâre prin care orice radiere din program poate fi făcută doar cu acordul CSM și departamentului administrare judecătorească a Ministerului Justiției. Eu consider că acum e imposibil să faci acțiunea care putea fi făcută atunci în versiunea 4», a conchis Victor Micu.
«Chiar astăzi am primit o versiune nouă, urmează să o testăm. Nu că am avea nemulțumiri față de cei care ne-au finanțat, doar că noi vrem ca această platformă să ofere soluții mult mai multe și complexe. Am formulat o listă de vreo 4 pagini în care am solicitat să elaborăm funcționalități suplimentare, inclusiv accesul la dosarul electronic, accesul părților la dosar de acasă, prezentarea probelor în formă electronică, petrecerea ședințelor de judecată prin intermediul videoconferințelor și menținerea unor tipuri de statistici care trebuie la fiecare etapă să notifice administratorul platformei, peședintele CSM, președintele instanței respective, dar și pe noi, Ministerul Justiției, despre orice manipulare care se petrece în dosar. Încă nu avem, din păcate, înțelegere și finanțare pe acest subiect de la partenerii noștri externi, dar sunt sigur că voi găsi finanțare și din alte surse», ne-a spus Vladimir Cebotari.
Specialiștii Centrului Național Anticorupție care au investigat modul în care funcționează sistemul de distribuire și au întocmit un studiu nu împărtășesc optimismul ministrului și președintelui CSM. Ei spun că în versiunea 4.0 pe care au analizat-o au descoperit o serie de vulnerabilități și manipulări, care erau diferite în funcție de instanță. Cea mai slabă verigă ar fi faptul că, chiar și atunci când într-o instanță rămâni «activi» unul sau doi judecători, restul fiind în concedii sau lipsind din alte motive, sistemul continuă să repartizeze dosarele. «Dacă sistemul s-ar bloca atunci când nu există cel puțin 3 judecători disponibili, atunci da, am putea vorbi despre o repartizare aleatorie reală. Acum însă sunt și cazuri în care, mai ales în instanțele mici, de exemplu, un judecător este în concediu de boală, iar altul în concediu de odihnă și rămâne unul să examineze dosare. Atunci sistemul trimite la el toate dosarele care intră în procedură. Desigur că aici principiul aleator nu se mai respectă», a explicat autorul studiului, Iurie Gațcan, specialist în cadrul Direcției analitice a CNA.
În prezent, în două judecătorii din țară activează câte un singur judecător — la Vulcăneși și la Șoldănești. Asta face inutilă aplicarea sistemului de distribuire, întrucât toate dosarele ajung la singurul magistrat din instituție.
Sistemul integrat de distribuire aleatorie a dosarelor a început să fie aplicat din anul 2009 în instanțele moldovenești, echipamentul și softurile fiind achiziționate aproape în totalitate prin intermediul programelor USAID. În paralel, conceput tot ca un instrument de asigurare a transperenței actului justiției, s-a introdus și obligativitatea înregistrării audio a tuturor ședințelor de judecată. Ambele instrumente — distribuirea aleatorie și înregistrarea audio au fost însă aplicate pe deplin mult mai târziu, cu o întârziere de 2–3 ani.
Text, foto, video Agenția de presă New Project Media
Materialele au fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
