Orice acțiune realizată ca să producă un efect de calitate e necesar să conțină o picătură de „eu”.

0
53

Proiecte

Veniți din profesia de…

  • După absolvirea Școlii Nr. 1, mi-am încercat norocul la Facultatea de limba și literatura rusă a Universității de Stat din RM. Din păcate, sau poate din fericire, am picat examenele și m-am angajat la Fabrica de îmbrăcăminte tricotată, unde puteam să activez mult și bine, dacă într-o bună zi nu hotărâse mama să mă convingă să-mi fac studiile la Colegiul de Arte, la biblioteconomie, căci, după cum spunea, e o profesie ușoară, șezi toată ziua și citești cărți…

 Așteptările ce le-ați avut în startul profesional…

  • După primul an de studii, când apăruse un loc vacant la filiala de la Bujărăuca, m-am transferat la fără frecvență. Pe timpuri era complicat să-ți găsești de lucru în Soroca în acest domeniu. Și aici din nou, nu țin minte precis din care motive, dar nu am fost angajată la locul vacant, ci vremelnic la Biblioteca Centrală, cum se numea atunci, ca bibliotecar superior la secția pentru adolescenți. Să spun că mi-a plăcut din start nu pot spune…, mi se păru plictisitor să lucrez toată ziua cu planuri și rapoarte în față…

Fapte/activități prin care ați reușit să demonstrați potențialul informativ al bibliotecii ce o reprezentați…

  • Schimbarea a venit în 2004, odată cu apariția primelor computere în bibliotecă și cu conectarea la internet prin telefon cu cablu. Am început cu aceea că-i ajutam pe studenți și elevi să-și obțină informația necesară pentru programul de învățământ, inclusiv beneficiari din împrejurimile Sorocii. Cu timpul, serviciile au început să se bucure de succes. Beneficiarii așteptau câte o oră pentru a-și obține informațiile solicitate. Mai apoi, în 2009, ex-directorul bibliotecii, Eugenia Railean, a obținut și implementat proiectul „Reorganizarea sălii de lectură în sala Multimedia”, finanțat de Ambasada Norvegiei din București și Consiliul Raional Soroca. Biblioteca a fost dotată cu cinci calculatoare moderne și conexiune la Internet prin cablu. Mă stăruiam să le transmit utilizatorilor o cultură informațională, de a-și căuta/selecta/evalua/aranja corect sursele. Numărul utilizatorilor bibliotecii creștea rapid. Era o satisfacție nemaipomenită pentru mine, în deosebi când veneau a doua zi să-și împărtășească bucuria unei note de 10 pentru referatul prezentat.

Momentul de vârf ce v-a răsplătit așteptările profesionale/umane…

  • 2012 este anul care m-a schimbat foarte mult atât pe mine, cât și activitatea mea. Biblioteca a fost acceptată în Programul Pilot Novateca, iar eu am devenit formator în cadrul Centrului Regional de Formare. Aici mi-am dezvoltat creativitatea, abilitățile de comunicare. Cu greu am depășit subaprecierea cu care mă obișnuisem să mă privesc, cu greu am trecut dintr-o zonă gri într-un univers colorat. La ziua de azi îndoielile din „tinerețea” de trainer îmi provoacă zâmbet și nostalgie. Biblioteca a fost dotată cu 10 calculatoare noi, 2 laptopuri, proiector, ecran și boxe, astfel numărul utilizatorilor extinzându-se și mai mult. În obligațiile de trainer intrau organizarea diverselor instruiri de utilizare a computerelor, atât cu bibliotecarii din ținut, cât și cu alți beneficiari.

Ecou mediatic ce v-a apreciat cel mai reușit…

  • Din șirul de ecouri cel mai mult le port în suflet referințele ziaristului Vadim Șterbate, (Observatorul de Nord) intitulate „Viorica Gaja — cel mai bun trainer Novateca”, în care relata că Novateca a apreciat formatorul sorocean Viorica Gaja cu acest titlu pentru anul 2016.

Vă simțiți o norocoasă în profesie?

– Nu cred, tot ce am obținut a fost în rezultatul unei munci asidue, munci supra program, supra atribuți…dar totodată sunt norocoasă: am fost parte din Proiectul Național Novateca, am săvârșit vizite de studiu în biblioteci din România, Italia, am fost parte a proiectului „Conexiuni multiculturale — societate unită” finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer. Împreună cu bibliotecile din România și Ucraina am fost parte a proiectului „Orașul meu — orașul tău”. Am realizat proiectul „Tableta și cartea ne fac viitorul” în parteneriat cu Centrul de plasament „Azimut” și multe alte proiecte interesante. Am lucrat cu oameni interesanți. M-am simțit fericită împreună cu ei.

Trăiri personale exprimate în programele comunitare…

  • Orice acțiune realizată ca să producă un efect de calitate e necesar să conțină o picătură de „eu”. Mi-am împărțit „eul” meu pe parcursul instruirilor celor 42 lucrători medicali, 18 profesori, 18 utilizatori 65+, 68 bibliotecari, 630 elevi etc., nemaivorbind de asistența informațională la solicitare.

Am conceput și am realizat un șir de lucrări bibliografice cu referire la Soroca și sorocenii ei: *Fișierul biografic „Soroceni de dincolo de Soroca” — prima ediție finanțată de Secția Cultură și Turism Soroca (la moment este gata publicația în două volume cu același nume ce include 539 de Nume);*Antologia de texte, poezii, eseu cu referire la ținut „Soroca — ținut la margine de Țară” — editată cu susținerea Consiliului Raional Soroca;*14 biobibliografii ale sorocenilor mai puțin cunoscuți de comunitate și despre care nu dispuneau informații așa ca: profesorul, publicistul și epigramistul Ion Berghia; muzicianul Anatol Cazacu; coregraful Antip Țarălungă; soprana Zenaida Pally; muzicologul Oleg Garaz; criticul literar Grigore Grigurcu; actrița Angela Ciobanu, profesoara Stela Cemortan; artist plastic Elvira Cemortan-Voloșin; artist plastic Valentin Vârtosu; compozitoarea Daria Radu; scriitorii Leonida Neamțu, Alexandru Bogdanovici, Petre Popa;*Antologia „Biblioteca Municipală” „M. Sadoveanu” în mass-media” în 5 volume, care cuprind informații din diverse surse cu referire la activitatea bibliotecii din anii ’90 până în prezent, cât și articolele bibliotecarilor.Crearea și actualizarea bazelor de date: „Soroceni de dincolo de Soroca” — 236 documente electronice; „Soroca ținut la margine de Țară” — 710 documente electronice; ziarele locale — 960 documente electronice; eforturi de promovare a instituției…Pe parcursul anilor, am avut grijă de publicitatea bibliotecii, organizând diverse panouri, pliante, ghiduri, infografice etc. Spre exemplu, la fiecare întâlnire cu personalități deja a devenit o tradiție a le înmâna câte un panou personalizat. Mă bucur de succesul paginii web, a blogurilor bibliotecii și că munca depusă este răsplătită prin numărul sporit de utilizatori virtuali și accesările documentelor plasate pe ele.

Note cu care vă apreciază APL, comunitatea…

  • Pe parcursul activității am fost apreciată cu diferite mențiuni atât la nivel local, cât și la nivel național.

Mesaj pentru cititorii începători — copiii…

  • Eu aș veni cu un mesaj către părinții novicei să nu rateze ocazia de a le citi copiilor săi povești chiar de la primele luni, astfel copilul va fi atras de intonația vocii dumneavoastră, mai apoi va întinde mânuțele pentru a apuca cartea. Din acest moment îi puteți arăta cărţile cu pagini groase de carton, din pânza, plastic, viu ilustrate, pentru un prim contact vizual şi tactil. Căci s-a constatat deja că un copil, care încă de mic a ținut o carte de povești în mână, va fi curios să cunoască conținutul acelei cărţi, să îi vadă imaginile, iar apoi să citească poveștile şi să evadeze în lumea lor.

Atât poveștile, cât şi basmele povestite copiilor au valoare formativ-educativă, contribuind la formarea unor trăsături etice şi morale. Ascultându-le, copiii îşi aleg modul de comportament şi de viaţă, cunosc întruchipările binelui şi ale răului şi totodată învață foarte repede să citească. Ajutați copiii să iubească cartea!

Gaja Viorica, BM „M. Sadoveanu”

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.