In memoriam: TUDOR IAȘCENCO

0
201

„Fără îndoială, CUVÂNTUL este unul din stâlpii Asociației Presei Independente și unul din liderii incontestabili ai presei din Basarabia și când zic aceasta nu am în vedere importanța ziarului pe piața informațională locală sau regională, dar republicană. Saltul făcut de colectivul redacțional în acești ani este unul uriaș. Nu știu dacă există vreun premiu sau distincție, care să nu fi îmbogățit palmaresul domnului Tudor Iașcenco și K. Personal am crescut, inclusiv din punct de vedere al creației, și datorită ziarului „Farul Nistrean”, predecesorul Cuvântului, unde activa în acea perioadă domnul Iașcenco. Atunci, prin anii 80 ai secolului trecut nici nu-mi imaginam că cândva vom fi colegi și, dacă Domnia sa nu se supără, chiar prieteni. Sunt convins că pentru sute și mii de locuitori ai raionului Rezina, iar de câțiva buni și a raioanelor Șoldănești, Orhei și Telenești ziarul a devenit cel mai bun informator, sfătuitor, sprijin și apărător. BĂTĂIOS, FĂRĂ COMPROMISURI, în relațiile cu acei cu pufușor pe botișor, CORECT și PRINCIPIAL – acestea sunt caracteristicile de bază ale Cuvântului. Și precum unei mașinării de genul Cuvântul îi stă bine cu un motor, care să nu dea greș niciodată, acest rol mereu și l-a asumat și-l asumă domnul Iașcenco, care împreună cu Elena Roman, Ion Cernei, Victor Sofroni și toți ceilalți care au fost și alcătuiesc frumoasa familie a Cuvântului, care au făcut și vor face în continuare, cu siguranță!, multe lucruri frumoase, spre deliciul prietenilor și în ciuda neprietenilor.

    Trăim vremuri grele și pline de incertitudini, dar acestea, cu certitudine, nu vor tăia din elanul echipei redacționale, ba dimpotrivă – vă vor face și ne vor face mai buni și mai puternici! Împreună vom trece și acest „hop”, împreună vom demonstra că…nu mor gazetarii când vor virușii! Sănătate echipei, putere, perseverență, cititori mulți și adevărați! Doamne ajută!”

****

…Am scris aceste rânduri pe la finele anului trecut, când ziarul, condus cu atâta dragoste și profesionalism de domnul Tudor Iașcenco împlinise 25 de ani de la fondare. Am scris despre Tudor Iașcenco la present și viitor, dar blestematul de virus și-a înfipt tentacolele în soarta acestui OM, care avea atâtea planuri frumoase de realizat. Or, până la urmă a trait cu grijile ziarului și oamenilor, pentru care mereu a fost un reper, un stâlp, un munte, un copac viguros, la umbra căruia avea loc fiecare…Sunt convins că a luptat cu boala până la ultima suflare, dar mor și gazetarii când vor virușii, din păcate… Și acum parcă-l aud … „Victore, blestematul de virus mă termină”. Nu știam că este pe pat de spital, telefonasem să ne consultăm pe marginea unui proiect…

     Familia Iașcenco a suferit o pierdere irecuperabilă, iar ziarul Cuvântul a rămas fără motor. Am pierdut cu toții, dar sunt convins că Dumnezeu va mai avea în paza Sa un Om, care a lăsat urme adânci aici, pe Pământ și care acolo, în Ceruri, își va găsi locul pe care îl merită…

    Dormi în pace, dragă prieten…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.