Lebede fără suflare pe Nistru și Prut. Cine le omoară?

0
287

  Cadavrele a 50 de lebede au fost descoperite recent pe fluviul Nistru și alte peste 30 pe râul Prut. Cazurile neverosimile sunt probate cu imagini de la fața locului, prelevări și declarații ale experților. Ipoteza cercetată a fost o posibilă intoxicare. Totodată, lebede moarte au fost documentate în mai multe țări europene, doar că aici fără echivoc a fost stabilită pieirea din cauza gripei aviare. În unele țări, virusul deja a trecut la om, dar nu a provocat cazuri grave.

O analiză a situației ne oferă Silvia Ursul, vicepreședinta Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, în exclusivitate pentru Ecopresa.

La 3 martie 2021 a apărut prima știre –  destul de vagă – conform căreia pe fluviul Nistru, în dreptul satelor Zăzuleni și Popencu din raionul Râbnița (Transnistria), au fost descoperite cadavrele a 50 de lebede de vară (Cygnus olor). Informația nu inspira încredere, deorecea folosea o fotografie preluată de pe internet, de la o știre asemănătoare din regiunea Kazan a Rusiei.

Ulterior, știrea a fost urmată de alte reportaje mai complete, care relatau moartea în masă a lebedelor și a unor rațe. Un localnic declara că acestea, înainte să moară, manifestau un spasm violent în urma căruia cădeau secerate în apă. În scopul elucidării cauzei acestor morți enigmatice, specialiștii transnistrieni au prelevat probe din sistemul digestiv al păsărilor moarte. Versiunea inițială a medicilor veterinari a fost o posibilă otrăvire din cauza acumulării de pesticide în apă. „Ipoteza preliminară este intoxicația sau o posibilă otrăvire. Însă în stomacul și intestinele păsărilor nu a fost găsită nici urmă de mâncare, absolut nimic. În schimb, tractul digestiv era plin cu nisip și posibil că acesta a determinat obstrucționarea lui, iar de aici a survenit intoxicația întregului organism”, a explicat Ivan Șișcov, medic veterinar șef la spitalul raional din Râbnița

 La nici două zile distanță a apărut o sesizare asemănătoare din rezervația Biosferei „Prutul de Jos”. Viorica Paladi, șefa secției științe în cadrul rezervației, relata că în bălțile din zonă au fost găsite inițial 10 lebede decedate, asta după ce anterior fusese documentat cazul a două lebede decedate în satul Brânza.

Numărul mare de păsări moarte i-a dus pe specialiști cu gândul la o boală, așa că ANSA a prelevat probe de la cadavrele de lebădă și au făcut analize, însă testul a ieșit negativ la gripa aviară.

Lucrez de foarte mulți ani în Rezervația ,,Prutul de Jos” dar nu am mai văzut așa ceva. Au pierit mai bine de 30 de exemplare.  Astea doar în preajma lacului Beleu. Dar oare câte au fost total în zona de sud? Mult timp îmi va rămâne în minte imaginea unei lebede nemișcate cu capul sub aripă…”, a declarat Viorica Paladi.

Ce le omoară?

Versiunea preliminară a acestor morți în masă a fost pusă pe seama intoxicării cu pesticide sau substanțe nocive. Proveniența acestora ar fi din topirea rapidă a zăpezilor și a gheții, care ar fi eliberat în apa Nistrului cantități mari de elemente de acest gen.

Păsările sălbatice pot fi expuse la o varietate de toxine și otrăvuri în habitatele pe care le folosesc, și pot inhala, ingera sau chiar absoarbe prin pielea lor diverse toxine. De exemplu, chiar și consumul unei cantități mari de sare este nociv pentru orice pasăre sălbatică. Din acest motiv, ornitologii insistă ca oamenii să nu ofere păsărilor hrană ce conține sare.

În funcție de toxina ingerată, păsările pot afișa unul sau mai multe dintre aceste semne comune de otrăvire: vărsături, letargie, orbire, spasm, lipsă de coordonare, convulsii și chiar comă.

De regulă, păsările acvatice suferă de intoxicație cu plumb. Potrivit medicilor veterinari, intoxicarea la lebede se remarcă prin incapacitatea de coordonare a activității musculare, convulsii și comă. Însă aceste stări apar la concentrații ridicate de plumb în organism.

De unde apare plumbul?

Potrivit Birdlife International, aproximativ 1 milion de păsări sunt otrăvite fatal în Europa în fiecare an, prin ingerarea de plumb care provine de la cartușele utilizate la vânătoare. Plumbul este un element ce nu se găsește în mod normal în natură, însă este depus continuu pe terenurile de vânătoare în urma muniției folosite. Deseori, plumbul este găsit în rămășițele animalelor ucise de vânător. Întrucât plumbul se descompune foarte greu și are o durată mare de remanență, el poate rămâne în mediul înconjurător pentru a otrăvi animale sălbatice timp de mai multe decenii. Se estimează că între 1.400 și 7.800 de tone de plumb sunt eliberate în zonele umede din Uniunea Europeană în fiecare an, ca urmare a activităților de vânătoare.

Particulele minuscule de plumb se adună în aglomerări mai mari, care apoi sunt ingerate de păsări. Acestea le confundă cu pietricele mici, de care au nevoie pentru digestie, întrucât păsările nu au dinți cu care să prelucreze mecanic hrana. Ornitologii susțin că până la 40% din toate păsările de apă din Europa și Africa de Nord ingeră una sau mai multe pelete de plumb într-un singur sezon de vânătoare. Întrucât partidele de vânătoare au loc în sezonul de toamnă-iarnă, intoxicația cu plumb survine, în special, în sezonul rece.

Odată ingerate, granulele de plumb atacă mai întâi sistemul digestiv și creează blocaje esofagiene, împiedicând pasărea să mai mănânce. Ulterior, plumbul ajunge în sânge, după care afectează funcțiile sistemelor nervoase, renale, imune și reproductive. Deși lebedele și rațele sunt cele mai afectate de otrăvirea cu plumb, păsări precum acvilele și bufnițele sunt la fel de afectate întrucât se hrănesc cu alte animale și acumulează astfel în țesuturile lor cantități mari de plumb. În general, plumbul afectează multe alte forme de viață care nu se regăsesc în statisticile oficiale și dăunează grav ecosistemelor naturale.

BirdLife Europe conduce de mulți ani o inițiativă pentru a convinge autorităție Uniunii Europene de a interzice folosirea gloanțelor cu plumb la vânătoare. Agenția Europeană pentru Produse Chimice a formulat chiar un aviz de interzicere a muniției pe bază plumb în zonele umede. În luna octombrie 2020, documentul a ajuns pe agenda Parlamentul European, care este presat de organizații și de cetățenii Uniunii Europene să sprijine restricția propusă privind utilizarea gloanțelor de plumb în zonele umede, asta după ce statele membre UE care fac parte din Comitetul REACH au votat pro în măsură de 90%.

O gripă aviară care a pornit de la lebede?

În urmă cu aproape 13 ani, întreaga Europă a fost străbătută de un val de gripă aviară. Omenirea a uitat repede acest episod epidemic, mai ales că în anul 2020 întreaga planetă a fost atacată de virusul Sars-Cov-2, responsabil de maladia cunoscută sub numele de Covid-19.

Deși epidemia de gripă aviară a trecut fără urmări dramatice, epidemiologii au remarcat că un nou val de gripă este inevitabil și posibil iminent, mai ales că după modelele matematice disponibile se arată că epidemiile de gripă pot apărea, în medie, de trei, patru ori într-un secol.

La sfârșitul anului 2020, în presa europeană au început să apară cazuri de mortalitate suspicioasă în rândul lebedelor. Specialiștii remarcau faptul că nu existau cadavre ale altor specii de păsări acvatice, așa că au au început să atragă atenție la evoluția situației la cele trei specii de lebede întâlnite pe continentul european: lebăda de vară (Cygnus olor), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) și lebăda de tundră (Cygnus bewickii).

Olanda a fost prima care a anunțat, în octombrie 2020, faptul că a depistat tulpina H5N8 la două lebede. Știrea venea la o lună după ce Uniunea Europeană a cerut statelor membre să intensifice supravegherea împotriva posibilelor focare de gripă aviară în rândul păsărilor sălbatice și domestice. Îngrijorarea a apărut ca urmare a faptului că în acea perioadă s-au înregistrat focare în rândul păsărilor sălbatice și domestice din vestul Rusiei și Kazahstanului, care se află pe ruta migrației de toamnă pentru păsările sălbatice de apă ce se îndreaptă spre Europa din Siberia.

În noiembrie 2020, China raporta prezența tulpinii H5N8 la lebedele din provincia Shanxi, considerată de oficialii chinezi una deosebit de contagioasă. Tulpina a fost identificată după ce două lebede au fost găsite moarte, iar altele două bolnave. În decembrie 2020 Marea Britanie a început să raporteze cazuri multiple de acest gen: în apropiarea orașului Hampshire și pe insula Wight au fost găsite rămășițele unui număr de lebede moarte. Alte cadavre de lebede au fost depistate în diverse alte locații: Fareham Creek, Canoe Ryde. În toate cazurile a fost confirmată tulpina H5N8 de gripă aviară. Un consilier local a declarat că în ultimele săptămâni a existat „un potop de lebede moarte, fără a ști cauza”.

Inițial, poluarea apei a fost considerată o posibilă cauză a deceselor. Au fost efectuate teste pentru otrăvirea cu plumb, dar ulterior aceasta cauză a fost exclusă. Ca urmare a semnalării unui număr mare de cazuri, Marea Britanie a declarat că impune prevederi de prevenire a gripei aviare în toată țara, somând crescătorii de păsări domestice și fermele să țină păsările închise și să evite contactul cu fauna sălbatică, în special lebedele migratoare.

În luna februarie a acestui an, în orașul Kedainiai din Lituania a fost găsită o lebădă moartă care ulterior a fost testată pozitiv la gripa aviară. Cazul a fost precedat de alte situații similare raportate din orașele Klaipeda și Raseiniai. Potrivit autorităților lituaniene, această nouă tulpină de gripă aviară este extrem de contagioasă și afectează chiar și păsările domestice. Păsările sălbatice migratoare sunt considerate a fi principalii purtători și răspânditori ai acestui virus.

Ucraina a semnalat un focar de gripă aviară extrem de patogenă la o fermă din partea de vest-centrală a țării încă din luna ianuarie 2021. Autoritățile ucrainene au raportat știrea către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), iar aceasta a confirmat faptul că virusul H5N8 s-a răspândit în estul Europei fiind adus de păsările migratoare, lovind fermele și păsările de curte din Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Germania a declarat de asemenea că a detectat un caz de gripă aviară H5N8 la o pasăre sălbatică, adăugând că nu au fost implicate păsări în ferme. Recent s-au semnalat focare în Bulgaria, Cehia, Kazakhstan și Federația Rusă. De asemenea, mai multe lebede moarte au fost găsite în România, în Portul Constanta și în Eforie Sud, iar analizele au confirmat la două dintre ele prezența gripei aviare – virusul AH5N1.

În unele țări, virusul deja a trecut la om, dar nu a provocat cazuri grave. Specialiștii recomandă să ne apropiem cât mai puțin de lebede și în general de păsările sălbatice. Mângâierile, atingerile și alte dovezi de afecțiune nu-și au locul nici măcar în vremuri lipsite de pericolul infectării. Lebedele pot fi hrănite de la distanță, și categoric se interzice oferirea pâinii sau a produselor derivate.

În martie 2021, decesul lebedelor au fost semnalate pe Nistru și Prut în R. Moldova. Deocamdată, nu este confirmat că ar fi vorba de gripa aviară.

SURSA: Ecopresa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.