Apa potabilă este un lux atât în raionul Soroca, cât și în județul Buzău.

0
40

Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova: COMUNICARE PENTRU SCHMBARE

***În anul 2017, din cele peste 12 mii de fântâni din raionul Soroca au fost investigate aleatoriu 112 fântâni la indicii fizico-chimici. 52% dintre acestea nu corespundeau la nivelul de nitrați, 70% nu corespund la nivelul de flor, amoniac. În 40% dintre fântâni indicii bacteriologici nu corespund normelor. În 2018 au fost investigate mai puține fântâni, însă rezultatele nu sunt mai îmbucurătoare: 34% din fântâni nu corespundeau la indicii fizico-chimici, 47% nu corespundeau la indicii bacteriologici. Și în 2019 cifrele sunt alarmante: 60% din fântâni au apa necorespunzătoare la indicii fizico-chimici — nu corespund la nivelul de nitrați și 56% nu corespund la indicii bacteriologici.

***Conform unui raport al DSP Buzău, Din fântânile publice din județ au fost recoltate și analizate chimic / microbiologic un număr de 93 probe din care 56 au fost necorespunzătoare la parametrii amoniu, nitriți, nitrați, bacili coli, Escherichia coli, enterococi. Riscul sanitar reprezentat de consumul apei cu amoniu, nitriți, nitrați peste limitele maxime admise fost comunicat de către D.S.P. Buzău atât primăriilor, cât și populației din tot județul prin intermediul medicilor de familie. Toate primăriile au primit adrese oficiale de la DSP Buzău în care, pe lângă recomandările de urgență, s-a făcut și recomandarea de construire, amenajare, asigurarea perimetrelor de protecție sanitară și întreținerea corespunzătoare a fântânilor de pe domeniul public în vederea aprovizionării cu apă potabilă a populației.

UNU. Un raport al Direcţiei de Sănătate Publică Buzău arată că din cei 432.054 de locuitori ai judeţului nu sunt racordaţi la o reţea de apă potabilă 136.596 de locuitori, adică 31,61% dintre buzoieni. Pe de altă parte, monitorizarea calităţii apei, distribuită în scop potabil populaţiei din judeţ a evidenţiat faptul că există 13 comune care nu au instalaţii centrale de aprovizionare cu apă (Amaru, Brăeşti, Buda, C.A. Rosetti, Florica, Largu, Mihăileşti, Odăile, Racoviţeni, Ruşeţu, Scutelnici, Ţinteşti şi Ziduri) şi 70 comune care au instalaţii centrale, unele dintre ele având mai multe surse de apă”, se precizează în documentele DSP Buzău. În prezent sunt 93 instalaţii centrale care distribuie populaţiei apa cu toţi parametrii conformi şi au autorizaţii sanitare de funcţionare vizate la zi. Mai sunt autorizate sanitar cu derogare alte trei instalaţii centrale: una la Bălăceanu şi două la Cochirleanca, toate cu derogare la parametrul Bor. Conform legislaţiei sanitare în vigoare, Direcţia de Sănătate Publică Buzău a înaintat primăriilor în cauză notificări cu privire la obligativitatea acestora de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea calităţii apei precum şi de avertizare a populaţiei prin afişare, la loc vizibil şi protejat, conform analizelor efectuate de către DSP, a înscrierii ”apă potabilă” sau “apa nu este bună de băut”. Din fântânile publice din judeţ au fost recoltate şi analizate chimic sau microbiologic 93 probe, din care 56 au fost necorespunzătoare la concentraţiile de amoniu, nitriţi, nitraţi, bacili coli, Escherichia coli, enterococi. Riscul sanitar reprezentat de consumul apei cu amoniu, nitriţi, nitraţi peste limitele maxime admise este apariţia de intoxicaţii acute grave la copiii din grupa de vârsta 0 — 3 ani şi afectarea stării de sănătate a populaţiei cu boli cronice, la care există riscul să apară «boala apei» manifestata prin: greţuri, vărsături, dureri de cap (cefalee), ameţeli şi anemie. Acest risc a fost comunicat de către DSP Buzău atât primăriilor, cât şi populaţiei din tot judeţul prin intermediul medicilor de familie.

DOI. Chiar dacă la moldoveni se spune că „nimic nu poate fi mai bun decât apa de izvor (fântână)”, sursele noastre de apă prezintă astăzi mai mult o cale sigură de a te molipsi și de a te îmbolnăvi, decât ați potoli setea. Doamna Maria Cernopâscaia, medic la Centrul de Sănătate Publică Soroca, ne-a prezentat câteva informații mai mult decât îngrijorătoare: „Drept surse decentralizate de alimentare cu apă pe teritoriul raionului Soroca servesc 11953 fântâni de mină și izvoare, cantitatea apei căror lasă mult de dorit. De exemplu, în anul 2019 au fost verificate, prin investigații de laborator, 131 de fântâni din satele raionului. Rezultatele au fost de-a dreptul incredibile, or la indicii sanitar-igienici apa din 104 fântâni (!!!) nu corespundea normelor. Nivelul de nitrați în toate fântânile (!!!) a fost peste normă”. Ba mai mult, doamna doctor ne-a numit și câteva sate de la ambele poluri. Astfel, conform specialiștilor, cea mai mică concentrație de nitrați (11,8-39,3 mg/l) a fost depistată în fântânile din satele Stoicani, Soloneț, Căinarii Vechi, Cremenciug, Tătărăuca Veche, Cerlina și Nimereuca, iar în fântânile din satele Visoca, Alexandru cel Bun, Niorcani, Bădiceni, Cosăuți, Voloave și Parcani concentrația de nitrați a fost de 67,8-202,4 mg/l. În aceste localități măcar ia și pune capac la toate fântânile…

TREI. Primăriile din județul Buzău trăiesc sub amenințarea sancțiunilor Uniunii Europene pentru lipsa canalizării și a stațiilor de epurare a apei. Cu sancțiunile în coastă și cu prețul sănătății populației care va fi plătit în timp, fără bani pentru finanțare la acest moment, pare că nu se poate face mare lucru la nivelul administrațiilor buzoiene care nu au reușit să asigure buzoienilor (încă!) stații de canalizare și de epurare a apelor în toate localitățile. Din această cauză, recunosc autoritățile buzoiene, este foarte reală procedura de infringement: adică, în baza tratatelor UE pot fi inițiate proceduri judiciare, numite proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, împotriva unui stat membru, respectiv împotriva României, care nu aplică legislația UE. Iar Buzăul se află cu un număr mare de primării pe lista celor care nu au îndeplinit măsurile asumate la momentul aderării României la Uniunea Europeană. Or, încă în anul România și-a luat angajamentul în fața UE în ceea ce privește alimentarea cu apă, stațiile de canalizare și de epurare. Acum ar putea urma sancțiunile, pe motiv că angajamentele nu au fost îndeplinite sau nu au fost îndeplinite până la capăt.

PATRU. În raionul Soroca sunt peste 12 mii de fântâni de mină, potrivit Centrului de Sănătate Publică Soroca (CSP). Dintre acestea peste 100 sunt fântâni. De amenajarea, îngrijirea și exploatarea acestora sunt responsabile autoritățile publice locale (de cele din curți sunt responsabili proprietarii). Însă realitatea nu corespunde cu cerințele oficiale. Multe fântâni nu sunt amenajate și întreținute corespunzător, iar apa nu este bună pentru consum, fapt dovedit prin investigații de laborator. ”CSP încheie contracte cu APL de evaluare a stării calității apei și a alimentației copiilor din instituțiilor de educație. Specialiștii fac investigațiile necesare în fântânile publice conform unui grafic. Probele de apă sunt investigate în laboratorul CSP și dacă nu corespund cerințelor de rigoare, medicii fac un șir de prescripții sanitare pe care autoritățile locale sunt obligate să le îndeplinească. La expirarea termenului de execuție, medicii revin pentru a verifica dacă au fost înlăturate neconformitățile, în caz contrar primăriile pot fi sancționate, iar consumul de apă este interzis din sursa ce nu corespunde cerințelor. Asemenea investigații se fac în medie de două ori pe an”, menționează Ion Coșman, medic la CSP…

Și încă ceva. Autoritățile buzoiene consideră că finalitatea acestui proces, adică aprovizionarea locuitorilor județului cu apă potabilă în totalitate, este posibilă în următorii 10-12 ani. Referitor la sorocenii, care doresc și ei apă potabilă de calitate (și toate celelalte „facilități” demne de secolul în care trăim — inclusiv, sau poate în primul rând, excuderea din uz a termenului „WC-ul din fundul grădinii) nu știu cine s-ar încumeta să opereze cu termeni mai mult sau mai puțini rezonabili. Fără comentarii…

AO ”Info-DAVA” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul ”Comunicare pentru schimbare” în raionul Soroca. Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).

Consemnare, Victor COBĂSNEANU

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.