Joaca de-a suspendarea lui Dodon sau DE CE ESTE ATÂT DE IMPORTANTĂ FUNCŢIA DE MINISTRU AL APĂRĂRII?

0
122
Tableta de Vineri
Victor Cobăsneanu

Ziceam cu alte ocazii şi repet şi acum că este foarte posibil ca eu cu Dvs. să fim martorii unui joc politic foarte subtil al PDM şi PSRM şi ai unor scenarii sinistre încropite în birourile unde nu toată lumea are acces. Bunăoară, îmi amintesc cu strângere în spate de poziţia duplicitară ocupată de democraţi în alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut (când la nivelul central se declara susţinerea candidaturii Maiei Sandu, iar în teritorii se rupeau papucii pentru a face agitaţie în folosul lui Dodon) şi-mi dau seama că politica moldovenească este mai hâdă decât ne-am imagina noi.

Este de ajuns să tragem cu ochiul la ultimele acţiuni ale democraţilor şi la răspunsurile “pe măsură” ale socialiştilor ca să ne dăm seama că lumea este atrasă într-o capcană.

Astfel, în ultimele zile a rupt gura târgului suspendarea temporară din funcţie a preşedintelui Igor Dodon, care a refuzat de două ori să aprobe candidatura lui Eugen Sturza în funcţia de ministru al Apărării (acest drept adjudecându-şi-l spicherul Adrian Candu).

Chiar dacă această suspendare temporară a fost perfect legală, lucru confirmat şi de Curtea Constituțională, nu pot să nu apară unele semne de întrebare. De exemplu, cât de bine este pregătit Eugen Sturza să ocupe această funcţie şi de când postul de ministru al apărării este atât de important încât numirea sau nenumirea lui poate genera o criză de proporţii. În această ordine de idei trebuie să mai precizez un lucru foarte important: niciodată nu am fost, nu sunt şi nu voi fi adeptul numirii în această funcţie a omului lui Dodon, Victor Gaiciuc, care a avut un comportament lamentabil în timpul unei vizite la Bruxelles efectuată de un grup de ziarişti din care am făcut şi eu parte — pe atunci acesta era ambasadorul R.Moldova în ţările BENILUX, dar felul în care s-a procedat acum îmi aminteşte de preotul din cunoscutul banc care îi cere dezlegarea lui Dumnezeu pentru câteva minute, ca să-i dea câteva la moacă unuia care i-a călcat pe coadă.

Pe de altă parte, democraţii sunt gata să umble la Constituţie pentru a schimba unele articole importante, dar aceştia au dat de înţeles că vor schimba doar ceea ce îi interesează în primul rând pe ei, dar nu şi chestiuni de o importanţă la fel de majoră — denumirea limbii vorbite, de exemplu. Se invocă nişte cauze superficiale or nu despre banii pentru organizarea unui eventual referendum este vorba, dar despre dorinţa unor actori politici importanţi de a nu supăra cumva «partenerii strategici» de la Răsărit. La urma urmei, Constituţia, care este un fel de borcan cu miere sau, dacă doriţi, o Cutie a Pandorei, nu poate fi revizuită când vrei şi cum vrei.

Adică, odată ce ai zis “A”, spune şi “B” — numai atunci lumea o să creadă în intenţiile tale sincere. Or, jumătăţile de măsură luate de democraţi, comportamentul mai mult decât “pacifist” al lui Adrian Candu şi colegilor săi când vine vorba de socialişti dau de bănuit că se doreşte mai mult o mimare a “luptei de principiu” dintre cele două formaţiuni şi că ni se aruncă praf în ochi. Adică, pe de-o parte, parcă se taie din împuternicirile preşedintelui, care chiar a luat-o razna şi merită să i se dea peste mâini, dar pe de altă parte, se creează impresia că acest lucru se face doar de ochii lumii.

La rândul lui, şi Dodon nu aş zice că s-a supărat tare pe colegii democraţi, fiindcă înţelege că tot ce se face, se face spre binele acestor două formaţiuni politice şi nu este cazul să facă valuri mari într-un lighean cu apă. A bâiguit el ceva despre iniţiativa de a-i lipsi de imunitate pe judecătorii Curţii Constituţionale, care sunt mai «cu stea în frunte» decât toată lumea, dar îşi dă bine seama că acest lucru este imposibil de făcut şi că dorinţa nu întotdeauna merge în acelaşi pas cu putinţa. Pe unde mai pui că majoritatea parlamentară va creşte ca pe drojdii în ajunul alegerilor parlamentare din anul viitor şi astfel de modificări devin de-a dreptul imposibile.

Şi încă ceva. Văzând că ratingul este în continuă descreştere şi că accederea lor în viitorul legislativ este scrisă cu fuiorul pe apă, democraţii, prin gura preşedintelui lor, au început să facă ordine în republică, propunând un şir de măsuri menite nu doar să-i scoată pe aceştia din amorţeală, dar şi să dea nişte speranţe electoratului. Din aceste iniţiative aş vrea să menţionez doar două: interzicerea poliţiştilor rutieri de a stopa fără motive clare participanţii la trafic şi stoparea reformelor din învăţământ.

Dacă ţinem cont de faptul că avem în RM circa un milion de automobilişti, iar fiecare al doilea cetăţean este afectat de reformele din învăţământ, ne dăm bine seama că democraţii joacă tare şi că peste un an sondajele de opinie ar putea arăta altfel decât în prezint. Mai cu seamă dacă ţinem cont de faptul că în societate mai avem atâtea probleme care îşi aşteaptă rezolvarea…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.