Legislația R. Moldova asigură și promovează egalitatea de gen, dintre bărbați și femei. Cu toate acestea, programa şcolară pentru clasele gimnaziale conține practici ce favorizează tratamentul discriminatoriu faţă de elevii, care sunt divizaţi pe criteriu de gen la orele de educaţie tehnologică. Experții în domeniul drepturilor omului pledează pentru excluderea separării băieților de fete la disciplinele școlare, fapt ce ar contribui la eliminarea stereotipurilor și prejudecăților din societate. Responsabili din cadrul Ministerului Educației (ME) susțin că astfel de modificări în curricula școlară vor putea fi făcute abia din anul viitor.
La 1 septembrie, când va începe noul an şcolar, în şcolile din Moldova elevii si elevele vor studia din nou separat unele discipline. Astfel, în clasele în care sunt peste 20-25 de elevi, la orele de educație tehnologică fetele vor învăța cum să coase nasturi, textile, să gătească, iar băieții cum să meşterească obiecte de artizanat, să şlefuiască o bucată de lemn. Totuși, în clasele cu un număr mai mic de elevi fetele și băieții vor putea merge împreună la aceleași ore de educație tehnologică. În acest caz, se va ține cont și de practica unor țări dezvoltate care implementează cu succes acest sistem educațional de mai mult timp. Cei drept, cadrele didactice responsabile de elaborarea orarului vor întâmpina anumite dificultăți la repartizarea orelor de educație tehnologică, deoarece vor trebui să țină, concomitent, cont de orarul unui număr mai mare de profesori. Profesorii au păreri împărțite atunci când vine vorba despre instruirea elevilor pe criteriu de gen, unii susțin ideea, deoarece le facilitează munca, alții nu văd o problemă ca fetele și băieții să învețe împreună.
Profesoară: „Băieţii doresc să se ocupe cu treburi bărbăteşti, fetele – cu cele femeieşti”
În clasele gimnaziale de la L.T. „Vasile Alecsandri” din oraşul Ungheni orele de educaţie tehnologică se desfăşoară separat. Ludmila Usatîi, profesoară la această disciplină agreează ideea de separare a fetelor de băieţi. „Orele se desfăşoară concomitent. Eu nu ştiu de ce mulţi se axează acum pe ideea să se unească fetele cu băieţii. Eu nu sunt de acord. Soţul meu este și el profesor de educaţie tehnologică într-o localitate din apropierea oraşului Ungheni şi acolo fetele învaţă împreună cu băieţii. Soţul îmi spune că la acele ore este greu de muncit. Unele fete vor să facă lucrul băieţilor, altele se împotrivesc. Băieţii doresc să se ocupe cu treburi bărbăteşti, fetele – cu cele femeieşti”, menționează L.Usatîi. În gimnaziul din satul Izbişte, raionul Criuleni, fetele și băieții învață împreună la orele de educaţie tehnologică. „Elevii sunt împreună la această disciplină şi nu avem probleme de acest gen. Ştiu că în alte şcoli unde elevii sunt mai mulţi de 25 într-o clasă, acolo ei sunt separaţi. Însă în gimnaziul nostru nu sunt aşa mulţi”, precizează directorul gimnaziului Ion Vîrlan.
Instruirea pe criteriu de gen aprofundează stereotipurile existente
Olga Manole, coordonatoare de programe la Asociaţia Promo-LEX este împotriva separării elevilor pe criteriu de gen. Ea este de părere că divizarea disciplinelor şcolare aprofundează stereotipurile și prejudecățile existente deja „În aşa fel sunt promovate stereotipurile de gen: băieţii la strung, iar fetele la brodat, cusut, gătit etc. Ora de educaţie tehnologică oferă anumite abilităţi de viaţă necesare tuturor. Unele din ele ar putea deveni o profesie pe viitor pentru orice elev, fie ca e fată sau băiat. Astfel, educația separată pe criteriu de gen promovează stereotipuri, dar şi privează elevii de anumite abilităţii şi perspective profesionale. Ulterior, acest fapt duce şi la separarea în domeniul muncii. Cred că bunele practici internaţionale (de exemplu ale țărilor scandinave), unde lipseşte separarea în şcoli, a demonstrat beneficiul acestui fapt şi au reuşit să reducă semnificativ discriminarea pe criteriu de gen”, specifică O. Manole.
Mariana Goraş, şefă-adjunctă a Direcţiei învăţământ preuniversitar din cadrul ME, susține că ministerul nu a recepţionat deocamdată o solicitare de modificare a programei şcolare în acest sens, însă astfel de schimbări ar fi posibile abia la anul. „Noi suntem în proces de revizuire curriculară, însă avem preconizate aceste activităţi abia la anul, nu cred că mai degrabă se va reuşi să se elaboreze un plan-cadru nou. Când vom avea documentul, atunci va fi plasat pentru public”, specifică M, Goraș.
În opinia lui Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, separarea, inclusiv în procesul educaţional, trebuie evitată. Totuşi, el este de părere că stereotipurile și prejudecățile ar putea fi evitate la nivel local. „Aici fiecare şcoală sau chiar profesor pot face aceste modificări de la programa şcolară. Dacă este dorinţa unei instituţii de învăţământ, lucrurile se pot schimba şi nu va mai exista această divizare”, conchide expertul.
Educaţia gender – parte componentă a sistemului de învăţământ
Legislația R. Moldova interzice discriminarea persoanelor în bază de gen. Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi reglementează faptul că: „instituţiile de învăţămînt şi de educaţie publice sau private, precum şi toţi ceilalţi furnizori de servicii de formare inițială şi continuă autorizaţi conform legii, asigură realizarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi:a) prin acces la educaţie şi/sau instruire; b) în procesul de educaţie şi/sau instruire, inclusiv la evaluarea cunoştinţelor acumulate; c) în activitatea didactică şi ştiinţifico-didactică; d) prin elaborare de materiale didactice şi programe de studii, în conformitate cu principiul egalităţii între femei şi bărbaţi; e) prin includere a educaţiei gender drept parte componentă a sistemului educaţional;f) prin educare a fetelor şi băieţilor în spiritul de parteneriat şi de respect reciproc”.
Articolul 9 din Legea cu privire la asigurarea egalităţii: interzicerea discriminării în domeniul învăţămîntuluI: (1) Instituţiile de învăţămînt asigură respectarea principiului nediscriminării: a) prin oferirea accesului la instituţiile de învăţămînt de orice tip şi nivel; b) în procesul educaţional, inclusiv la evaluarea cunoştinţelor acumulate; c) în activitatea ştiinţifico-didactică; d) prin elaborarea de materiale didactice şi programe de studii; e) prin informarea şi instruirea cadrelor didactice privind aplicarea metodelor şi mijloacelor de prevenire a actelor de discriminare şi de sesizare a autorităţilor competente.
Publicaţie realizată în cadrul proiectului „Eforturi consolidate ale mass-media în promovarea drepturilor omului şi diversităţii”, implementat de Asociaţia Presei Independente, cu suportul proiectului ”Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
Lilia Zaharia
