De câţiva ani, educaţia incluzivă în instituţiile de învăţământ din ţară a făcut ca mulţi elevi cu cerinţe educaţionale speciale (CES) să fie atraşi de carte. Odată cu adoptarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, beneficiari ai acestui model educaţional au devenit toţi copiii, indiferent de situaţia lor. Experţii în domeniul drepturilor copiilor menţionează că modelul aplicat în Republica Moldova, unde copilul cu CES învăţă în clasă obişnuită, este similar cu cel practicat în Italia, ţara europeană unde curriculumul şcolar este adaptat necesităţilor elevului.
Cum intri în gimnaziul din satul Oxentea, în partea dreaptă a holului, după uşa cu inscripţia „Educaţie incluzivă”, se aud voci de copii. Deschia uşa şi văd într-o sală mare elevi de toate vârstele cum îşi pregătesc temele, iar o profesoară merge printre mese, se apleacă în dreptul fiecărui copil şi le dă sfaturi. „Aici vin în fiecare zi mulţi copii să-şi pregătească temele, inclusiv şi cei cu CES”, spune în şoaptă profesoara Tatiana Patraş.
Elevii cu nevoi speciale învaţă după un curriculum adaptat
În gimnaziul din Oxentea sunt 24 de elevi cu cerinţe educaţionale speciale, inclusiv cu dizabilităţi intelectuale sau fizice. Petru aceştia, profesorii au adaptat programul şcolar, astfel încât ei să înveţe doar atât cât pot asimila. De asemenea, ei îşi pot pregăti temele pentru acasă cu ajutorul unui cadru didactic de sprijin, un profesor instruit în domeniul incluziunii educaţionale. În aceste condiţii, elevii nu sunt ignoraţi de către colegi sau de pedagogi, ci ajutaţi să treacă peste dificultăţile întâmpinate. „Este o deosebire dintre modalitatea de predare practicată anterior şi cea aplicată acum. La momentul actual, reformele din domeniul educaţiei incluzive pun accentul pe elev şi nu pe grup”, afirmă Tatiana Patraş.
Asemenea centre educaţionale, în cadrul cărora activează câte un cadru didactic de sprijin, sunt în multe gimnazii din ţară. Un rol important în implementarea acestui model didactic îi revine Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011- 2020, aprobat acum patru ani. Urmând standardele europene de educaţie, Programul prevede schimbarea şi adaptarea continuă a sistemului de învăţământ pentru a răspunde diversităţii copiilor şi nevoilor acestora. Documentul stipulează că beneficiarii direcţi ai educaţiei incluzive sunt toţi copiii, indiferent de starea materială a familiei, reşedinţă, apartenenţa etnică, limba vorbită, sex, vârstă, confesiune, starea de sănătate, caracteristicile de învăţare, antecedentele penale. În acest proces de incluziune educaţională sunt instruite şi persoanele care interacţionează cu elevii. Astfel că beneficiarii indirecţi ai educaţiei incluzive sunt familiile, cadrele didactice, asistenţii sociali, autorităţile publice locale etc.
Experţii în domeniul protecţiei drepturilor omului afirmă că politicile naţionale în domeniul învăţământului au la bază ideea de educaţie pentru toţi. „Actualmente în Republica Moldova sunt circa 600 de cadre didactice de sprijin şi tot atâtea centre de resurse pentru educaţie incluzivă, care sunt de fapt acele săli unde copiii vin pentru a fi ajutaţi de către aceşti profesori. După ore aici se desfăşoară diferite activităţi de socializare şi de formare a deprinderilor de viaţă”, spune Marcela Dilion, manager de proiect în cadrul Asociaţiei Keystone Moldova.
Modelul italian şi cel de la noi pun accent pe integrarea copiilor
Marcela Dilion menţionează că modelul de educaţie incluzivă aplicat în Moldova se aseamănă cu cel din Italia. „Chiar dacă Uniunea Europeană pledează pentru educaţia incluzivă, în fiecare ţară se ţine cont de specificul propriului sistem de învăţământ. Modelul italian pune accent pe integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în clase obişnuite, alături de ceilalţi copii, şi are similitudini cu cel practicat de câţiva ani la noi”, conchide experta.
Încet dar sigur, educaţia incluzivă din Republica Moldova preia practici europene unde elevul cu CES nu mai este considerat o problemă, ci trebuie privit ca un model diferit de învăţare şi de dezvoltare. Alianţa Organizaţiilor pentru Persoane cu Dizabilităţi din Republica Moldova pune la dispoziţia profesorilor Ghidul de educaţie incluzivă pentru profesori care cuprinde prezentarea tipurilor de dizabilităţi, nivelul de adaptare a curriculumului, secvenţe din activitatea practică (metode, tehnici, fişe de lucru) şi evaluarea performanţelor şcolare. Cunoscând aceste detalii în procesul de învăţare, pedagogilor le va fi mai uşor să înţeleagă specificul fiecărui copil cu CES.
Lilia Zaharia
Foto de autoare
Articolul a fost editat în cadrul unui proiect implementat de Transparency International – Moldova cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Est-Europene şi FHI 360.
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, a Guvernului
