Republica Moldova va fi atrasă în război și va fi transformată într-o a doua Ucraină dacă se aliază cu europenii, ucrainenii abia așteaptă să atace Transnistria, tancuri NATO din România intră în R. Moldova, iar refugiații ucraineni sunt răsfățați în detrimentul populației locale. Acestea sunt cele mai intens circulate narațiuni ale dezinformării pro-Kremlin, lansate în spațiul media de la noi în cei doi ani de când a început războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. StopFals.md a selectat cele mai frecvente falsuri din timpul războiului și le-a comentat împreună cu experții Andrei Curăraru și Ion Tăbârță.
Narațiune: Republica Moldova devine platformă pentru sprijinul militar ce se îndreaptă spre Ucraina
Narațiunea care s-a regăsit în cele mai multe articole sau postări pe rețelele de socializare este că Republica Moldova „deschide calea pentru tehnică și eșaloane militare către Ucraina”. Unul dintre falsurile virale în primul an de război anunța că la Mărculești au fost aduse elicoptere militare ucrainene. L-au răspândit liderul Partidului Social Democrat Victor Șelin, dar și deputatii Alexandr Nesterovschi și Bogdan Țîrdea. Ultimul amenința că „Moscova poate riposta dur”. De fapt, la Mărculești fuseseră aduse elicoptere pentru misiuni civile, dezasamblate, pentru a fi ferite de bombardamentele rusești.
În aceeași cheie a venit un alt fals – că R. Moldova și România au început construcția unei autostrăzi pentru detașarea trupelor NATO la Odesa. În realitate, construcția Autostrăzii Unirii (A8) care va conecta orașul Târgu-Mureș din România şi orașul Ungheni din Republica Moldova încă nu a început și nu există niciun proiect referitor la continuarea viitoarei artere până la Odesa.
Peste câteva luni, un activist pro-rus, Mihail Ahremțev, lansa un alt fals referitor la „transportul munițiilor”, afirmând că Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru echipamente militare, interpretând astfel semnarea unui Memorandum de cooperare economică și comercială între S.A. „Ukrzaliznytsia” și Î.S „Calea Ferată din Moldova”.
Narațiunea se menține „vie” și în anul curent. În ianuarie 2024, StopFals.md a dezmințit cel puțin două falsuri legate de acest subiect: că NATO concentrează tehnica militară la granița cu R. Moldova, răspândit online de liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, Alexandr Kalinin, și că autoritățile au permis staționarea avioanelor de luptă F-16 la Mărculești.
Experți: se urmărește inducerea panicii și fricii
În opinia expertului în securitate la comunitatea WatchDog, Andrei Curăraru, unul dintre efectele scontate ale acestor narațiuni este să se inducă populației un sentiment de frică: „Se propagă un sentiment de teamă, subliniind posibilitatea unui conflict armat iminent și menționând amenințarea cu deșeurile radioactive, inclusiv cele nucleare. Aceste aspecte, binecunoscute și reamintite încă din anii ’90, sunt utilizate pentru a îngrozi și a manipula opinia publică, consolidând ideea unei pericole iminente și justificând astfel o mobilizare rapidă și amplă a resurselor”. Se oferă, de asemenea, argumente pentru justificarea războiului, mai spune expertul. „Propagandiștii pro-ruși își găsesc justificarea pentru implicarea în conflicte, sugerând că nu ei au fost agresorii, ci au fost provocați și forțați în această confruntare, un element crucial pentru a-și menține sprijinul intern și extern și pentru a obține legitimitate pentru acțiunile lor. De asemenea, se urmărește divizarea societății. Prin construirea unui tablou dualist între „noi” și „ei”, între cei pro-occidentali și cei pro-ruși, propagandiștii își propun să alimenteze tensiunile și să fragmenteze coeziunea socială. În acest mod, ei încearcă să submineze unitatea și solidaritatea națiunii, favorizând astfel propria agendă și interesele geopolitice”, explică Andrei Curăraru.
Directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO la Chișinău, Ion Tăbârță, încadrează falsurile descrise mai sus într-o „narațiune mai largă a Federației Ruse potrivit căreia Republica Moldova ar merge pe scenariul Ucrainei”. „Totodată, se promovează insistent ideea că actuala conducere pro-europeană a Republicii Moldova ar fi străină de interesele majorității societății care și-a dori o relație mai apropiată cu Federația Rusă. Se sugerează astfel că guvernarea nu este decât o uneală în mâinile statelor occidentale, statelor NATO, care promovează intențonat rusofobia și poziționează Republica Moldova contra Rusiei. Prin exploatarea acestor aspecte militariste se încearcă și inducerea panicii, și inocularea în societatea moldovenească a unor sentimente împotriva guvernări pro-europene”, susține Ion Tăbârță.
Narațiune: Guvernarea pro-europeană atrage Moldova în război
Pe măsură ce Guvernul și Parlamentul discutau mărirea bugetului pentru apărare și fortificarea capacităților Armatei Naționale, această narațiune, apărută chiar de la începutul războiului, căpăta noi forme. Astfel, s-a anunțat în mod fals că se pregătește mobilizarea în R. Moldova. Și de această dată politicienii au avut un rol în răspândirea falsului. Socialiștii Igor Dodon, Bogdan Țîrdea, Alexei Vasilian, dar și Sergiu Toma, președintele Partidului Oamenilor Muncii, au răspândit pe Telegram sau Facebook postări în care interpretau o activitate de colectare a datelor despre bărbați drept un început de mobilizare. Autoritățile solicitau atunci date de la agenții economici despre angajații bărbați născuți între 1996 și 2004. Ministerul Apărării a anunțat că avea loc actualizarea bazelor de date ale centrelor militare teritoriale, fapt care nu are nimic în comun cu mobilizarea.
La Radio Sputnik, care își difuzează o parte din conținut pe Facebook, s-a afirmat că NATO și Uniunea Europeană obligă Chișinăul să cumpere echipament militar, iar unul dintre portalurile interzise, dar „clonate”, Enews.md, a scris că NATO construiește o bază militară la Chișinău, iar amiralul Rob Bauer a venit să o inspecteze, în luna mai 2023. Falsul a fost dezmințiti atât de Ministerul Apărării, cât și de Serviciul de presă al NATO. „Nu există planuri de a crea o bază militară în Moldova. Deplasarea amiralului Bauer a avut un scop total diferit: să vorbească despre cooperare și schimb de expertiză”, a comentat pentru StopFlas.md Eleonora Russell, consilieră pentru afaceri publice și comunicare strategică în Oficiul NATO de la Bruxelles.
Retorica împotriva UE și NATO țintește în special populația moderat pro-europeană, consideră Ion Tăbârță: „În Republica Moldova avem trei categorii de bază ale populației: cei care sunt ferm convinși pro-europeni, pro-români, chiar și pro-NATO, asupra cărora aceste narațiuni pro-ruse nu acționează – ei știu că vin din propaganda Kremlinului. A doua categorie sunt convinși pro-ruși, care manifestă cele mai mari reticențe față de parcursul european. Dar avem și o categorie mai moderată, care se orientează în funcție de situație. Ei nu sunt convinși pro-europeni, dar nu sunt nici antieuropeni. Foarte multe narațiuni vin anume în această zonă de mijloc, ca să o orienteze oamenii nu atât către Rusia, cât împotriva actualei guvernări pro-europene”.
Narațiune: Ucraina și R. Moldova se pregătesc să atace Transnistria
Este una dintre narațiunile favorite ale dezinformării pro-Kremlin, alimentată în permanență cu noi articole sau postări. Vicepreședinta fostului partid Șor, Marina Tauber, a declarat în martie 2023 că autoritățile ar pregăti „provocări” militare pe Nistru, în a doua zi de Paște, și ar fi comandat mii de sicrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a afirmat că declarațiile deputatei sunt falsuri menite să provoace frică și dezbinarea societății. Reprezentanții Combinatului Servicii Funerare din mun. Chișinău au negat afirmațiile deputatei și au spus că nu au primit comenzi suplimentare de sicrie.
În campania electorală din Găgăuzia, din primăvara anului 2023, unul dintre candidați, Nicolai Dudoglo, a preluat acest fals și a declarat la postul public regional de televiziune GRT ca lângă regiunea transnistreană ar fi staționate trupe ucrainene, iar Vladimir Zelenski așteaptă permisiunea Maiei Sandu ca să intre în aceast regiune. Afirmații despre „dorința Ucrainei de a ataca Transnistria” apar periodic, în pofida faptului că ele sunt dezmințite în permanență atât de către autoritățile de la Chișinău, cât și de cele de la Kiev.
În aceeași perioadă pe rețele a fost distribuit un video în care se afirma că în Moldova au loc pregătiri pentru o operațiune militară asupra Transnistriei, care a adunat peste 160 de mii de vizualizări. Autorul prezenta drept pregătiri de atac exercițiul militar JCET-2023 (Joint Combined Exchange Training — Exercițiu comun combinat pentru schimb de experiență), desfășurat în Moldova în perioada 27 martie – 7 aprilie.
În octombrie 2023, unii utilizatori de Facebook distribuiau un filmuleț în care jurnalista din Ucraina, Diana Pancenko, inclusă în lista trădătorilor și dată în urmărire de organele de anchetă ucrainene, afirma că Moldova „calcă pe urmele Ucrainei”, iar Chișinăul „este gata să atace Transnistria”.
La câteva luni distanță, structura de securitate din regiunea transnistreană a anunțat, cu preluarea imediată a mesajului în presa din Rusia, că la sediile subdiviziunilor speciale ale instituţiilor de forţă din Republica Moldova sunt instruite grupuri de combatanţi pentru a comite atacuri teroriste în regiunea transnistreană, în activitățile de pregătire fiind implicați instructori străini, preponderent ucraineni. Ministerul Apărării a respins drept falsă această afirmație.
Expert: narațiunile de dezinformare urmăresc subminarea participării la procesele democratice
„Observăm cu îngrijorare creșterea mișcărilor de protest atât în Chișinău, cât și în Comrat și chiar în regiunea transnistriană, unde dezinformările flagrante își găsesc un teren fertil pentru justificare și susținere. Aceste narațiuni manipulative, îndreptate cu precădere împotriva autorităților existente și a orientării pro-europene a Republicii Moldova, pot fi instrumentalizate pentru a submina participarea la procesele democratice, cum ar fi referendumul pro-european sau alegerile prezidențiale. Cât privește Transnistria, aceste relatări toxice nu numai că alimentează sentimentele de nemulțumire și dispreț față de autoritățile de la Chișinău, ci și generează un efect de coeziune suplimentară în rândurile locuitorilor, într-o perioadă marcată de instabilitate și incertitudine. Acest fenomen, cunoscut sub numele de «rally behind the flag», adesea apare în timpuri de criză, determinând consolidarea sprijinului pentru liderii și instituțiile existente, în ciuda eventualelor neajunsuri sau erori”, este de părere Andrei Curăraru.
Narațiune: Refugiații ucraineni, privilegiați în raport cu populația locală
O altă țintă a dezinformării sunt refugiații din Ucraina, care au fost discreditați prin falsuri încă în primele zile de când au sosit. Pe parcursul anului 2023, fostul deputat socialist Oleg Savva a plasat pe Facebook un mesaj în care spunea că pentru refugiați ar fi fost alocate peste două miliarde de lei din bugetul R. Moldova. În realitate, majoritatea sumelor direcționate către susținerea refugiaților din Moldova provine din surse nebugetare – donații, granturi, asistență financiară oferită de către partenerii de dezvoltare.
Savva a răspândit ulterior și mesajul fals că pensionarii ucraineni care se stabilesc în Republica Moldova sunt privilegiați față de localnici, întrucât pot primi pensii din bugetul R. Moldova, trecând sub tăcere faptul că și pensionarii moldoveni care se mută în Ucraina pot ridica pensii de la statul ucrainean.
O altă utilizatoare de Facebook a afirmat, într-un video care a fost distribuit de aproape 10 mii de ori, că refugiații veniți în R. Moldova primesc lunar indemnizații de 7 mii de lei. Verificarea a arătat că ei au indemnizații de puțin peste două mii de lei lunar, bani oferiți prin intermediul Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR).
Narațiune: biolaboratoare NATO în Ucraina și Moldova
Existența laboratoarelor biologice și/sau chimice ale NATO în Ucraina și în alte state post-sovietice, inclusiv în R. Moldova este, la fel, una dintre narațiunile preferate ale propagandei pro-Kremlin. Deși a fost promovată și în anii dinaintea începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei, această falsă narațiune a devenit tot mai prezentă după invazia militară la scară largă în țara vecină, ca element prin care s-a încercat justificarea agresiunii.
Într-un video care a acumulat peste 100 de mii de afișări pe TikTok se afirma în mod fals că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Portalul Stopfals.md a aflat că „laboratorul NATO” la care se face referire este, de fapt, un laborator mobil de analize din gestiunea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și este folosit exclusiv în scopuri civile. De altfel, noua bază militară de la Băcioi a fost subiectul multor speculații, ținta dezinformărilor prin asociere cu NATO și a altor teorii conspiraționiste.
Falsuri similare au fost promovate și în campania electorală pentru alegerile locale generale din noiembrie 2023. Candidatul PSRM la funcția de primar de Chișinău, Adrian Albu, a afirmat că una dintre prioritățile sale, în cazul în care va ajunge primar, va fi lupta „împotriva laboratoarelor secrete și a bazelor militare în apropierea Chișinăului”.
Informaţii false potrivit cărora în Moldova ar fi fost deschise nişte laboratoare biologice au fost răspândite pe rețelele de socializare și în toamna anului 2022. Pe pagina de Facebook „Adevărul din umbră” se afirmă că, în urma „unei înțelegeri secrete” între guvernele R. Moldova şi SUA, în ţară se deschid patru laboratoare biologice în domeniul cercetării virusologice unde „vor fi experimentaţi cei mai periculoşi viruşi”. Autorităţile au negat informaţiile.
„Kremlinul răspândește în mod intenționat minciuni clare că Statele Unite și Ucraina desfășoară activități de arme chimice și biologice”, declara, în martie 2022, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. El și alți oficiali avertizau încă de atunci că Rusia lucrează pentru a crea pretexte pentru atacurile sale asupra unei națiuni suverane. „Există această narațiune care a fost promovată de Rusia cel puțin din 2011, despre laboratoarele finanțate de SUA, care de fapt fac cercetări asupra bolilor. Ele fac parte dintr-un program al Departamentului de Apărare pentru a sprijini cercetarea în domeniul sănătății publice în țările post-sovietice. Și Rusia întotdeauna a fost suspicioasă față de aceste laboratoare – publicând dezinformări, punând întrebări insinuante prin canale oficiale”, a spus Scott Radnitz, expert și profesor asociat la Universitatea Washington din Seattle, citat de NPR, postul public de radio din SUA.
Experți: în anii de război, narațiunile s-au întețit și nu vor scădea în intensitate prea curând
„Odată cu pandemia, s-a observat clar o creștere în grad a dezinformării venite din Federația Rusă. Probabil anume atunci Rusia a decis să aibă în viitor o invazie directă asupra Ucrainei și la sigur vom mai vedea aceste narațiuni în viitor. Ne asteptăm că în campania electorală vor fi foarte multe, mai ales că tehnologia permite răspândirea foarte rapidă chiar și a dezinformărilor care au o formă rudimentară”, anticipează Ion Tăbârță.
„Regretabil, multe dintre aceste relatări reprezintă ceea ce în marketingul digital se numește conținut evergreen. Conținutul evergreen este acel conținut optimizat pentru căutare care rămâne continuu relevant și rămâne «proaspăt» pentru cititori o perioadă lungă de timp – așa cum sugerează și numele său. Îmi amintesc povestea despre deșeurile europene îngropate în Ucraina încă de la sfârșitul anilor ’90. Verificarea faptelor este reacția naturală și intuitivă, însă adesea nu ajunge la publicul țintă al dezinformării și poate genera doar incertitudine pentru unii dintre aceștia. Prebunkingul (tehnică de prevenire a încercărilor de manipulare online – n. red.) și inițiativele de educare a gândirii critice trebuie să completeze această abordare. Situația de pe front și contextul social-politic din Moldova mă determină să anticipez că aceste narațiuni vor fi reutilizate și vor rămâne încă mult timp în arsenalul propagandiștilor”, a apreciat, la rândul său, expertul în probleme de securitate Andrei Curăraru.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
