Mașini scumpe la prețuri de nimic. Mai mulți deputați și miniștri au indicat în declarațiile de venituri și proprietăți faptul că dețin autoturisme cumpărate cu doar câteva mii de lei, adică mult sub valoarea de piață. Am selectat câțiva și am comparat prețurile indicate de ei cu cele de pe piață. În timp ce experții anticorupție susțin că în aceste cazuri Comisia Națională de Integritate (CNI), care verifică declarațiile de avere, ar trebui să anunțe Inspectoratul Fiscal sau Centrul Național Anticorupție, președintele CNI, Anatolie Donciu, spune că nu există pârghii pentru asta.
Deputatul neafiliat Anatolie Zagorodnîi a arătat în declarația de venit pentru anul 2014 că deține un Mercedes S 320 produs în anul 2003 și achiziționat în 2012 cu suma simbolică de 10 mii de lei. În valută, ar însemna în jur de 500 de euro. Pe piață, un astfel de model se vinde cu 4 300 de euro.
Parlamentarul spune că nu a greșit nimic, mașina e veche și acesta este prețul ei. «Mașina asta e de când hăul, are 13 ani, așa că prețul indicat este cel real, nu e nicio greșeală», ne-a spus Zagorodnâi.
Un alt deputat neafiliat, Anatolie Gorilă, a indicat două automobile, dintre care unul — Mitsubishi Pagero — ar fi costat, potrivit declarației de avere, doar 5 mii lei, adică ceva mai mult de 200 de euro. Pe piață, o astfel de mașină se vinde cu 2 800 de euro. «Deja am vândut această mașină. Dacă ați fi văzut-o, ați fi înțeles de ce am indicat acest preț. E mașină veche. Se poate dovedi foarte ușor că acesta este prețul ei», a explicat Gorilă. Deputatul mai are un automobil BMW pentru care ar fi achitat 100 de mii de lei.
Tot 5 mii de lei sau 200 de euro ar fi dat pe o mașină și un alt deputat neafiliat, Valeriu Ghilețchi. Cu acești bani parlamentarul a cumpărat în anul 2012 un Nissan Terano produs în 2001. «E un autoturism care are 15 ani. L-am cumpărat cu vreo 4 sau 5 ani în urmă de la o organizație care îi stabilise prețul de bilanț. Acesta era prețul mașinii. Am și documentul de la ei. Era considerată uzată, fusese folosită mai mult de 10 ani, dar e în stare bună. Mașina funcționează, eu o folosesc, o mai repar», ne-a explicat Valeriu Ghilețchi. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova mașini de această marcă, Nissan Terano, se vând în prezent cu cel puțin 4 mii de euro.
Democratul Corneliu Padnevici deține și el un automobil pe care l-ar fi cumpărat la un preț simbolic — o Skoda Octavia produsă în anul 2008 și achiziționată în anul 2012 cu 10 mii de lei, adică echivalentul a 500 de euro. Când l-am întrebat dacă nu cumva a comis o greșală în declarația de avere indicând un asemenea preț, deputatul ne-a spus că se află la o ședință și nu ne poate oferi detalii, dar ne-a dat asigurări că nu a comis nicio greșală. Pe piață, o astfel de mașină costă 8000 de euro.
Dintre miniștri, în declarația Ruxandei Glavan găsim un autoturism Lexus GS 300, cumpărat cu 22 mii de lei, ceea ce ar însemna în jur de 1000 de euro. În declarația pentru 2014 ministrul arăta că a cumpărat mașina cu un an înainte, dar că din 2015 o deține în comodat. Semnatara declarației nu a indicat anul producerii autoturismului. Pe piața din Republica Moldova un Lexus Seria GS produ în anul 2008 se vinde cu 13 mii 900 de euro. Modelele mai noi sunt și mai scumpe. Am solicitat o reacție Ruxandei Glavan prin intermediul Serviciului de presă al Ministerului Sănătății, dar nu am primit niciun răspuns, chiar dacă am așteptat câteva săptămâni.
Dincolo de explicațiile deputaților, experții anticorupție susțin că aceste neconcordanțe dintre prețul de piață și cel indicat în acte ar trebui investigate.
«Divergențele dintre prețul indicat în declarații și cel de pe piață ar trebui subliniate în actele de constatare ale CNI»
În astfel de cazuri, Comisia Națională de Integritate este structura care trebuie să se autosesizeze în primul rând, consideră Lilia Carașciuc, director executiv al Transparency International-Moldova, organizație care luptă împotriva corupției. Ea spune că CNI trebuie să ia atitudine în toate cazurile în care prețul pentru mașini și apartamente indicat de persoanele cu funcții publice este nereal. “Când este vorba despre o deviere neesențială, atunci e mai greu de demonstrat. Dar dacă pe piață prețul acestei mașini este de șapte ori mai mare, atunci este vorba despre o tăinuire — ori a venitului, ori a tranzacției. În acest caz scopul este de a tăinui veniturile reale sau eschivarea de la plata impozitelor. CNI trebuie să ia atitudine, să vină cu anumite informații la CNA, Fisc sau alte instituții abilitate, în funcție de caz. Divergențele existente între prețul de piață și cel inclus în declarații trebuie indicat în actele de constatare ale CNI”, susține Lilia Carașciuc.
La rândul său, Anatolie Donciu, președintele Comisiei Naționale de Integritate, susține că în această privință CNI are competențe limitate. “Dacă vorbim despre un contract de vânzare-cumpărare, acesta se reglementează de Codul Civil. În declarația noastră este scris că persoana trebuie să indice valoarea bunului conform actului de vânzare-cumpărare. În cazul în care în contractul de vânzare-cumpărare este indicată suma de 300 de lei în cazul când mașina costă în realitate 300 de mii de lei noi nu putem depăși situația respectivă, fiindcă nu putem să dăm apreciere a unei tranzacții de vânzare-cumpărare reglementată de legislația civilă. O mașina fabricată în 2014 nu poate costa doar 20–30 de mii de lei. Sigur că asta este absolut ireal. Dar în situația în care noi nu avem altă sursă de informație pentru a stabili valoarea acestei unități de transport, ne conducem de ceea ce este scris în declarație. Dacă se stabilește că mașina costă mai mult decât veniturile oficiale ale persoanei, atunci vorbim despre o diferență vădită, ceea ce poate fi examinat sub aspect penal, în baza articolului 330 al Codului Penal — îmbogățirea ilicită”, spune Anatolie Donciu.
VIDEO Interviu cu Anatolie Donciu, președintele Comisiei Naționale de Integritate
Situația în ce privește verificarea faptului dacă persoanele cu funcții de răspundere au indicat corect prețul bunurilor pe care le dețin s-ar putea schimba odată cu adoptarea pachetului de legi care prevăd reformarea actualului sistem de integritate. Acesta prevede efectuarea unui control efectiv, pe teren, a bunurilor, și nu doar verificarea dacă informațiile trecute de demintari în declarațiile de avere corespund cu cele din bazele de date ale instituțiilor de stat — Întreprinderea «Registru», Agenția de Stat «Cadastru», Inspectoratul Fiscal etc. Pachetul a fost votat în prima lectură în luna februarie, urmând ca în următoarele luni să fie votat în lectură finală.
Text, foto/video Agenția de presă New Project Media
Materialele au fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
