ÎNTRE NISTRU ŞI PRUT
Cunoaştem bine cam totul „de afară”, dar nu prea ştim ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism. Prin urmare, “Observatorul de Nord” lansează o nouă rubrică, care va prezenta atracţiile turistice din Republica Moldova. Pentru că este păcat să ajungi la umbra Piramidelor Egiptene, dar să nu fi ajuns în Peştera Răposaţilor din Rudi, să te fotografiezi în vârful Turnului Eiffel, şi să nu cunoşti unde se află podul Eiffel din Ungheni, ori să schiezi în Munţii Alpi, dar să nu te fi căţărat măcar o dată pe stâncile milenare din Corjeuţi, Brânzeni sau Buteşti. În caz că cititorilor le va plăcea această rubrică, vom publica în ziar şi o hartă turistică pentru cei care vor să fie turişti la ei acasă.
În nordul republicii, la 11 kilometri de orașul Briceni, se află un ținut mirific, cum mai rar găsești prin părţile noastre. Urcați pe una dintre culmile locului, zisă și Stânca bostănoaielor, iar de acolo puteţi admira un amfiteatru natural, la poalele căruia este așezat satul Caracușenii Vechi.
În preajmă este situat unul dintre cele mai impresionante defileuri din regiune, situat la hotarul cu moşia satului Corjeuți. Pentru a ajunge acolo treceţi pe lângă “Târla boilor”, „Stânca tătarul” și „Huci”, stane neclintite care veghează aceste locuri de milioane de ani. După ce treci de apele Lopatnicului, care este şi autorul acestui relief deosebit, mergi printr-o pădurice şi ajungi la poalele defileului Ciuntului. Poteca ce se ridică în sus este anevoioasă și periculoasă, în schimb priveliștile ne copleșesc. Se zice că aici a trăit un haiduc, pe nume Ion Ciuntu, de la care se şi trage denumirea de astăzi a defileului.
Flăcăul s-a retras din sat după ce părinții iubitei sale l-au preferat în calitate de ginere pe un bogătaș, iar el a fost izgonit de la casa lor. Faptele acestui personaj care a viețuit prin părțile locului sunt bine cunoscute de localnici, iar legendele sunt transmise din tată-n fiu de-a lungul mai multor generații. Legenda mai spune că el avea un cal năzdrăvan şi atunci când şuiera acesta se apropia sub peşteră, iar Ion sărea direct în şa. Fura de la bogaţi, dădea la săraci şi era respectat de consătenii săi şi doar ciobanii ştiau unde se ascunde.
Peştera lui Ciuntu îi poartă numele, iar în preajmă se află altă grotă — “Nunta dracului”, despre care a scris în nuvela “Contrabandistul” Constantin Stamati-Ciurea, prozator care a trăit în Caracușenii Vechi. Şi totuşi, Ion Ciuntu a fost trădat de cineva, potera a blocat ieşirea din peştera sa, şi după câteva zile de împuşcături au astupat intrarea cu paie şi ciocălăi şi le-au dat foc, iar haiducul s-a intoxicat cu fum.
Defileul Ciuntului este un monument al naturii care te vrăjește în orice anotimp, inclusiv şi iarna. Blocurile masive de calcar ajung la înălțimea de 100 de metri şi îţi dau impresia că ești în munți. Această perlă din sânul naturii este la fel de frumoasă ca și legendele despre ea şi vă recomandăm să o vizitaţi.
