Tot mai puțini tineri participă la alegeri. Cifrele sunt în scădere de la un scrutin la altul. Unii experți pun această situație pe seama migrației, alții pe indiferența tinerilor – aceștia fiind rupți de evenimentele politice. Pe de altă parte, tinerii activi spun că alegerile nu trebuie ignorate, implicarea fiecăruia fiind primordială.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, la nivel de țară, rata de participare a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani la alegerile parlamentare din 24 februarie curent este de doar 8,5% din totalul participanților. Daniela Ceban are 20 de ani și spune că intenționa să voteze, deși nu era suficient de bine informată în privința candidaților. Se baza pe opiniile rudelor. Nu a ajuns însă, la secția de votare, deoarece nu a avut cu cine lăsa copilul. Intenționa să voteze și soroceanca Iozghe Karapinar, studentă în Bordeaux, Franța: “Am aflat în ultimul moment că va fi deschisă o secție de vot în orașul în care studiez, aproximativ la o oră distanță de mers cu autobuzul. Am decis să merg la votare, dar în ziua alegerilor ploua foarte tare și am renunțat. Totuși, cred că tinerii trebuie să se implice în procesul electoral”. Alți tineri spun direct că nu îi interesează politica, că votul lor nu are nicio valoare sau că…, banal, le este lene să iasă din casă până la urnele de vot.
SOROCENII – MAI ACTIVI
În raionul Soroca, rata de participare a tinerilor la scrutin este mai mare decât media pe țară. Mai mulți soroceni din această categorie de vârstă ne-au spus că au parcurs zeci sau sute de kilometri ca să voteze acasă sau la cea mai apropiată secție de votare, deoarece sunt convinși că anume generația tânără trebuie să aleagă cum va trăi în viitor acasă.
La alegerile parlamentare din 24 februarie s-au prezentat la urnele de vot 2949 soroceni tineri din 9098 incluși pe liste sau 32,41%, față de 8,5% care reprezintă rata medie de participare a tinerilor pe țară.
Evelina Bătrânu, 20 de ani, studentă: „Am votat la Secția de vot din cadrul universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava, România, în care îmi fac studiile. Cred că mă motivează să particip la votare felul în care percep eu, fiind studentă la drept, importanța exercitării dreptului de a vota de către cetățeanul unei țări. Astfel, ar fi păcat să nu valorificăm acest drept, exprimându-ne în același timp propria noastră opinie. Cred că este extrem de important ca toți cetățenii unui stat să participe la vot. Este o ocazie, în primul rând, de a ne informa cu privire la un anumit subiect și, de asemenea, de a ne exprima punctul de vedere prin alegerea pe care o facem. Tinerii ar trebui să fie exemple de urmat, ei ar trebui să dea dovadă de interes și implicare în asemenea momente, în ideea în care anume noi suntem cei care dispun de o imensitate de surse de informare, surse care permit să distingem adevărul de minciună, binele de rău, promisiunile de fapte”.
Irina Kupko, 20 de ani, studentă: „Eram în perioada vacanței și am avut posibilitatea să votez acasă, la Soroca. Noi, tinerii, trebuie să votăm, fiindcă ne-am născut într-o perioadă în care ne adaptăm mult mai repede schimbărilor, suntem mai “flexibili”, mai critici, mai sceptici și putem să analizăm situația social-politică, astfel încât să facem alegerea corectă. M-am dezamăgit mult văzând statisticile de după votare, numărul tinerilor a fost foarte mic. Nu vreau să apăr pe nimeni în cazul dat, însă cred că o mare parte din tineri s-au dezamăgit și au plecat să caute “o viață mai bună” peste hotare. Totuși, vreau să sper că mai este o șansă. Vreau să citez un dialog care se mulează perfect cu subiectul abordat: ” – Orice ați face, e doar o picătură în ocean! – Dar ce este oceanul, dacă nu o multitudine de picături?”…”
Iulian Gasan, 24 de ani, jurist în Chișinău: „Am revenit acasă, la Soroca, locul în care alegerile sunt un motiv în plus de a-mi revedea familia, prietenii, colegii, persoanele cunoscute și, nu în ultimul rând, de a aprecia nivelul de participare și spiritul civic al sorocenilor la urnele de vot. Am parcurs o distanță mică în raport cu miza acestui scrutin. Calitatea de cetățean al Republicii Moldova este suficientă ca să te motiveze să te prezinți la vot, să alegi o traiectorie corectă pentru acest stat.
Indiferent de circumstanțe, stări, apartenență sau aspirații politice, participarea la vot a tinerilor rămâne a fi o responsabilitate de a oferi ceva statului, ceea ce, poate, până acum nu i-ai oferit sau nu în măsura necesară. De ce să nu crezi că anume acest scrutin este unul decisiv și că lucrurile ar putea lua o altă întorsătura?”.
Iuliana Babcenco, 24 de ani, specialist marketing și comunicare: „Desigur, am fost la votare acasă, în Soroca. Am parcurs pentru asta 360 km dus-întors. Am fost educată în familia mea să îmi pese de ceea ce se întâmplă în țară, să votez pe cine cred de cuviință și să contribui la dezvoltarea statului. Cred că tinerii sunt cei de care în primul rând depinde această situație, trebuie să educăm în noi spiritul civic, să ne exprimăm direct opinia, să fim deschiși în societate și să înțelegem că generația noastră peste vreo 10 ani va fi cea care va decide soarta țării. Timpurile trec, generațiile se schimbă, nu cred că peste 10 ani vor rămâne așa de multe persoane cu această gândire sovietică. Am fost uimită când, discutând cu toți prietenii și cunoscuții mei, am aflat că vom vota aceeași persoană. Toți cei care veneau să voteze acasă știau pe cine anume votează și aveam aceeași opinie. Chiar dacă au votat puțini tineri, mă mândresc cu cei care au venit să voteze acasă și mai ales că toți promovau același candidat!”.
Ion Gheorghiță, 23 de ani, student: „Desigur că am fost la votare. A fost nevoie sa mergem cu trenul la 80 km din orașul în care sunt ca să ajungem în Timișoara să votam. Asta deoarece sunt student la Arad. Îmi pasă de viitorul părinților și copiilor mei, vreau sa revin acasă. Tinerii sunt motorul societății, deci dacă tinerilor nu le va păsa, atunci tara noastră nu are viitor”.
STATISTICA ÎNTRISTEAZĂ
Totuși, cifrele despre participarea tinerilor la alegeri sunt în scădere în comparație cu scrutinul parlamentar din 2014, la care au votat 3850 tineri din 10750 înscriși în listele electorale, ceea ce reprezintă 35,8%. Aceasta se explică prin mai mulți factori, spun oamenii cu experiență în politică: indiferența față de procesele politice din țară, nivel scăzut de informare, migrația, demografia.
Vladimir Nicuța, vicepreședintele raionului pe domeniul social, fost președinte al Consiliului Electoral (circumscripția electorale uninominală nr. 7, mun. Soroca), este convins că printre factorii care influențează rata de implicare a tinerilor în procesele politice și sociale sunt educația civică, care își are sau nu originea atât în familie, cât și în școală, dar și nivelul de informare al cetățeanului.
“Noi salutăm când implicarea este în cunoștință de cauză, conștientă și nu depinde de unele valuri care bântuie uneori prin societate. Un alt aspect este informarea. Modul în care fiecare cetățean, inclusiv tinerii, sunt informați și despre situația reală, dar și despre posibilități, modul în care fiecare ar trebui să se implice. Aici apare o altă problemă în fața autorităților și a cetățenilor – dorința de implicare. De regulă, la votare participă persoanele care au un interes: fie că sunt mulțumite de ceea ce există în societate, fie invers – sunt nemulțumite. Aici apare întrebarea: membrii comunității noastre, indiferent de vârstă, au interes și dorință să se implice? Eu zic, dacă nu ai opinie proprie – mai bine nu te implica. Votul inconștient dat influențează rezultatele reale, dar nu este opinie proprie și denaturează rezultatul final”.
Vladimir Nicuță este de părere că datele statistice despre participarea la scrutin nu denotă neapărat că tinerii nu doresc să se implice, ci că, din motive obiective, nu se pot implica în procesul electoral.
“Dacă analizăm cifrele de la alegeri pe raionul Soroca, constatăm că mulți tineri nu sunt în teritoriu, deci sunt factori obiectivi. Cifra reală și impresia reală precum că tinerii relativ puțin au participat la vot nu cred să corespundă în totalitate realității, având în vedere numărul mare al persoanelor plecate, dar știm că aceștia în temei sunt din categoria aceasta de vârstă, plus vârsta de 40 de ani. Cifra reală de 30%-32% de tineri care au participat la vot ni se pare mică, impresie nu chiar corectă, pentru că persoanele de vârstă pensionară sunt pe loc, nu sunt plecate. Deci, avem o deformare a structurii demografice a populației, a ponderii categoriilor de vârstă. Populația nu e stabilă, este fenomenul populației temporare sau permanente, care nu poate să nu se impună și să nu aducă consecințe”, mai spune Nicuță.
CE SPUN SENIORII?
CE ZIC FOȘTII DEPUTAȚI?
Ana Bejan, ex-deputată în Parlament: ”Analizând starea de lucruri, am ajuns la concluzia că, în primul rând, e vorba despre o decădere morală, o criză morală a societății și anume faptul că oamenii au devenit tot mai indiferenți. Și în politică, în viața socială, în viața publică a apărut problema pragmatismului personal, deci deseori și tinerii, și o generație mai în vârstă se întreabă: eu mă implic în politică, dar ce o să am din asta? Deci, nu se pune în primul rând problema interesului național, interesul țării, pentru că fiecare se întreabă ce voi avea din participarea mea; sau
negativismul acesta, care persistă și printre tineri că nu contează votul meu.
Educație patriotică nu se face în școli. Ar fi bine să se introducă niște cursuri opționale de politologie, să se facă analiza evenimentelor politice, pentru că chiar și maturii, și tinerii sunt împrăștiați, nu cunosc, nu sunt informați, sunt dezinformați politic, nu știu să facă o analiză critică a evenimentelor politice, să ia din mai multe izvoare, să-și găsească poziția proprie.
Nu în ultimul rând, cred că este foarte important ca liderii politici să dea exemplu tinerilor de moralitate. În Republica Moldova noi nu avem lideri naționali puternici pe care ar putea să-i urmeze tinerii”.
Nicolae Robu, ex-deputat în Parlament: ”E trist pentru tineri și pentru societate în general, dar în primul rând pentru ei. Dacă ei vor un viitor mai bun, trebuie să fie mai activi și să nu aștepte și să fie doar consumatori. Tinerii trebuie să fie și creatori de prosperitate, de progres… În ziua aceea (a alegerilor – n.a.) consumă vin, plăcinte și frigărui și așteaptă să consume o viață frumoasă în viitor. Nu există pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
Când tinerii nu participă la alegeri, avem rezultate după mentalitatea bătrânilor. Dar bătrânii trebuie să fie un pic mai responsabili. Ei votează nu pentru dânșii, dar votează pentru tineri și nici ei n-au niciun beneficiu, nici tinerii n-au. Tinerii nu-și văd viitorul în țara asta, aspiră să meargă în Europa, unde o să fie viață frumoasă și de aceea ei nu mai depun niciun efort pentru a schimba societatea noastră. Dar acolo viața e altfel pentru că lucrurile se întâmplă altfel. În Belgia, de pildă, dacă nu ai venit la alegeri, plătești o amendă de 200 euro. Și de aceea belgienii sunt foarte disciplinați, fiindcă nimeni nu vrea să piardă 200 de euro pentru o jumătate de oră în care merge să voteze. Măcar din acest motiv, dar ei merg la alegeri. La noi, dacă ar fi la fel, să vedeți că toți ar merge la alegeri”.
În total, au participat la scrutinul din 24 februarie 37879 de locuitori ai raionului Soroca.
Tatiana Mitrofan
