Cuvintele din limba română pe care le foloseşti zilnic, dar nu ştiai că vin din turcă

3
40131

Față de alte limbi romanice, limba română se distinge prin gramatică și fonologie. Primul text într-o limbă romanică a fost descoperit în anul 1521. Dar știai că există cuvinte pe care le folosești în viața de zi cu zi care au fost împrumutate din limba turcă? Aceste cuvinte nu sunt deloc puține!

Limba turcă a avut o influență semnificativă asupra limbii române timp de aproape cinci secole, de la sfârșitul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea. Această influență a avut chiar extensii locale și dialectale în Dobrogea, care se păstrează și în prezent.

Savantul filolog Emil Suciu prezintă, într-o lucrare fundamentală, „Influenţa turcă asupra limbii române”, o monografie a influenţei pe care limba turcă a exercitat-o asupra limbii noastre, identificând mai multe etape de pătrundere în vocabularul limbii române a cuvintelor de origine turcă.

„Căile de pătrundere a cuvintelor turco-osmane au fost diferite: împrumuturi oficiale / culte; împrumuturi populare; împrumuturi datorate bilingvismului româno-otoman. Frecvenţa împrumuturilor a fost şi ea diferită: conjunctural, periodic, repetat.

Stratificarea temporală şi periodizarea influenţei turco-osmanlii au avut la bază diferite repere: cronologia împrumuturilor, intensitatea influenţei, viabilitatea împrumuturilor, sincronia împrumuturilor”, scriee Dan Prodan într-un studiu privind cercetarea efectuată de Emil Suciu.

Au fost împrumutați 2.760 de termeni

Potrivit specialiștilor, de-a lungul timpului, din limba turcă au fost împrumutați nu mai puțin de 2.760 de termeni. Cele mai multe dintre cuvintele împrumutate sunt substantive, 2.508, care reprezintă 91 % din total.

Nume proprii preluate

O mulțime de nume proprii au fost preluate din limba turcă.

„Onomastica românească a fost parţial influenţată de convieţuirea semi-milenară româno-otomană de-a lungul Dunării, manifestându-se în toponimie, antroponimie, nume proprii din zoonimie, astronimie, literatură, folclor, interferenţe cu termeni comuni. Câteva exemple:

  • toponimie: Adakale, Bender, Bugeak, Karasu, Kule, Galata;
  • antroponimie: doar nume de familie, nici un prenume: Abdula, Agemoglu, Ahmed, Alaman, Asan, Aslan, Caraman, Ceauşoglu, Chihaia, Daud, Giafer, lsmail, Iusuf, Magearu, Mahmud, Murat, Mungiu, Mustafa, Omer, Osman, Solakoglu, Soliman;
  • zoonimie: Bondoca, Balaban, Catargiu, Gealap, Samson, Samurache, Talambaşa;
  • astronimie: Ciobanul, Surugiu!, Tereziul;
  • nume de personaje literare şi folclorice: Ara pul (Harap Alb), Bilmem, Caracîz, Caragoz, Ceauşul, Cheleş( -Împărat), Dandanache, Deli-Satîr, Pehlivan, Rus tem, Se fer( -Împărat), Trahanache”, arată Dan Prodan în lucrarea realizată despre studiul savantului.

    Cuvinte uzuale

    Numai o parte din cuvintele împrumutate s-au mai păstrat, iar, în prezent, peste 1.000 de termeni se folosesc în mod uzual.

    „Din fondul lexical principal actual al limbii române fac parte cuvintele: cafea, cearşaf, chef, chibrit, ciorap, (de)geaba, duşman, geam, hai(de), murdar.

    Din vocabularul fundamental al limbii române actuale fac parte 41 de împrumuturi: cafenea, capac, caraghios, catifea, cântar, a cântări, cearşaf, chel, chibrit, chior, cioban, ciorap, cutie (de)geaba, dulap, farfurie, geantă, habar, haz, musafir, odaie, palavragiu, a pălăvrăgi, pălăvrăgeală, papuc, para, perdea, raft, sâc, a sâcâi, sâcâială, sâcâitor, sârmă, sobă, soi, sufragerie, tacâm, tavan, tavă, turc, tutun, la care se adaugă 49 derivate româneşti utilizate.

    Vocabularul esenţial al limbii române actuale include alte 41 de împrumuturi din turcoosmanlie: bacşiş, balama, basma, belea, bre, caldarâm, cazan, chioşc, ciomag, ciorbă, codoş, conac, cusur, doldora, duduie = duducă, duşumea, fudul, geamantan, hal, leafă, mahala, mahmur, moft, naz, palavră, puşti, rahat, salam, salcâm, sidef, sofa, şiret (adj.), şiret (s.n.), tabiet, taman, tejghea, tinichea, ursuz, zar, zarzavat, zor, la care se adaugă 102 derivate româneşti utilizate“, mai menţionează acesta.

    Totodată, alte cuvinte cu origine turco-osmană, cu derivate româneşti sunt: ageamiu, bucluc, buluc, cacealma, caşcaval, călăuză, a călăuzi, cântar, a cântări, chenar, cherestea, chiolhan, chioşc, ciorbă, cusur, degeaba, derbedeu, dugheană, geamantan, ghiveci, hal, halal, iaurt, liman, macara, mahala, maidan, matrapazlâc, moloz, muşama, a muşamaliza, naz, rachiu, salahor, salam, sarma, schelă, sol, şiretlic, tarabă, tertip, tichie, turc, zor.

    sursa: playtech.ro

  • ETICHETE
  • EC
Articolul precedentComisia pentru Situații Excepționale a decis: Tarifele la gazele naturale vor putea fi revizuite în procedură accelerată
Articolul următorProiectul care a schimbat viața refugiaților și viața noastră
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

3 COMENTARII

  1. Clar că românul îi “român” (să nu folosesc un “pleonasm” – român = idiot, tolomac, dobitoc, bou, cretin, etc). Cuvântul chiosc este derivat din limba Parsi (Persia): kūshk – kiosk – chioșc… Abia începând cu secolul 13, a fost preluat și în Türkçe (ramura de vest la limbii altaice) !!!

  2. Ce fel ” împrumut”: cu sau fara dobanda, rambursabil sau nerbursabil, etc….
    Oricum ar fi, acest ” împrumut” ne- a influentiat si ne influenteaza nu numai limba, ca mijloc de communicare, dar si, mai ales, mentalitatea.

    ” Dulcea limba romaneasca” a imprumutat si se imprumuta mereu. Acum e la moda ” romengleza”.
    Si devine din ce in ce ” mai datoare”!?
    Si/sau ” mai dulce”?

  3. ☀️SUNTEM POPORUL PRIMORDIAL

    Suntem cel mai vechi Neam de pe pământ, NOI suntem poporul primordial.
    Noi nu venim de niciunde, NOI ne-am născut AICI!

    GEŢII, strămoșii noştri direcƫi ai geto-românilor, aflați la jumătatea mileniului II î.Hr. în jurul Mării Negre, pe atunci având denumirea de Marea Getică, SUNT CIVILIZAȚIA PRIMORDIALĂ A LUMII REZIDITE.
    Că vor sau nu vor, toate celelalte seminții umane au pornit la un moment dat DE AICI, de la noi, din România de astăzi.
    GEȚII au existat cu mult înainte de Egypt, Mesopotamia și alte civilizații străvechi. Aceste adevăruri istorice documentate sunt recunoscute de mari istorici ai lumii noastre actuale. Lumea Pierdută (Poedia) a dispărut atunci, în timpul POTOPULUI, în proporție de 98%.

    După „rezidirea lumii”, a reînceput cultura Vechii Europe, Civilizația din Valea Dunării din zona Bulgaria de astăzi (pe atunci pământ getic), România, Moldova, cea care ia ființa în anul 6500 î.Hr., cu mult înaintea existenței Mesopotamiei. Acești oameni antici GEȚI, după ce au refăcut nucleul primordial uman, au creat rute intercontinentale și internaționale, spre a repopula planeta, şi asta în toată Europa și Asia, chiar și în Africa și posibil America.

    Despre vechimea și continuitatea Neamului nostru Pelago-Getic
    ALBERT ARMAND scrie:
    „Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa. Fie că este vorba de traci, de geţi/ daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii, continuitatea unui neam.”

    Despre Limba noastră scrie
    MICEAL LEDWITH, fostul consilier al Papei Ioan Paul al II-lea următoarele:
    “Limba română este și ea grupată în categoria ”limbilor latine”, dar, de-a lungul vieții mele, prin munca pe care am făcut-o am ajuns să înțeleg că nu limba română este o limbă latină, ci ROMÂNA VECHE este limba din care PROVINE LATINA. Toate limbile europene au pornit din româna străveche. Nicio cultură a lumii nu a spus vreodată adevărata istorie a lumii. Româna este în mod greșit numită limbă latină, ar trebui să fie invers, latina, italiana, spaniola sunt limbi românești. Sunt sigur că acest lucru va fi recunoscut foarte curând.”

    Strămoșii noștri au civilizat lumea pe unde au trecut.
    Despre cele mai vechi monumente literare ale umanităţii
    UNIVERSITATEA DIN CAMBRIDGE scrie:
    “ În mileniul V î.H., spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa; Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie, India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav; Vedele, cele mai vechi monumente literare ale umanităţii, au fost create în centrul Europei. Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal. Din Ardeal provin strămoşii indienilor şi persanilor, albanezii, grecii, plecați prin Macedonia şi Tesalia, latinii, celții, germanii, iar strămoşii slavilor au ieșit prin strâmtoarea Moravă.”

    JAWAHARLAL NEHRU, fostul Prim-Ministru al Indiei, a scris că:
    „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei.”

    Ce se mai poate adăuga?

    ☀️NIASCHARIAN! – Să renaștem!

    Autor: Carmen Pankau

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.