Povestea Victoriei Rotaru, în vârstă de 30 de ani, începe în anul 2014 când a decis să accepte funcția de medic de familie în satul Cotul Morii, raionul Hâncești. Victoria este originară din localitatea Stolniceni, raionul Hâncești, și-a făcut studiile la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”.
Astăzi este șefă a Centrului de sănătate din Cotul Morii, un centru care deservește 6 sate și aproape 10 000 de oameni. Este cel mai mare astfel de centru din raionul Hâncești, unde există o criză acută de medici. În prezent, Victoria Rotaru este în concediu de maternitate, având un copil de aproape un an de zile, dar a decis să activeze pe 0.75% din salariu, pentru a suplini cât de cât necesitatea de medici de familie în Valea Prutului.
A acceptat să vină la Cotul Morii, la aproape 100 de km de Chișinău, pentru că i-a fost asigurată o casă, o mașină de serviciu și un salariu ca să se poată descurca.
Cea mai mare provocare pentru Victoria Rotaru este lipsa medicilor specialiști în Valea Prutului. Aceștia se deplasează de la spitalul raional Hâncești doar la necesitate. Victoria Rotaru ne spune că, deși nu este normal, populația este deja obșnuită cu această situație și se programează din timp la medic. În aceste condiții, de multe ori, medicul de familie recurge și la consultații prin telefon.
Întrebată ce ar trebui să se întâmple ca medicii de familie să vină la sate, Victoria Rotaru ne-a spus că tinerii specialiști vor salarii mai mari, o mașină de serviciu, o casă și o motivare puternică.
Pentru ca Centrul de sănătate din Cotul Morii să activeze în condiții normale ar mai fi nevoie de încă 4 medici de familie care să acopere cele 4 localități, unde la moment activează doar asistente medicale. Acestea fac față cu greu fluxului mare de oamenii care are nevoie de asistența unui medic de familie.
Pe asistenta medicală din satul Ciora, raionul Hâncești am prins-o cu lacrimi în ochi debordată de situația prin care trece. Asistenta nu a dorit să fie filmată și să ne ofere un interviu, dar ne-a povestit cât de greu se descurcă în lipsa medicului de familie, care în luna aprilie a acestui an s-a mutat cu traiul la Chișinău. Ulterior, a acceptat să difuzăm câteva secvențe din toată discuția pe care am avut-o cu ea. Asistenta medicală lucrează acum pe o normă și jumătate, iar salariul ajunge la 5500 de lei.
Cât ne costă însă formarea medicilor de familie?
Trebuie spus că fiecare contribuabil din Republica Moldova subvenţionează din propriul buzunar pregătirea medicilor şi a asistenților medicali. Mulți dintre ei, însă, decid să plece peste hotare.
Un studiu realizat de Biroul Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Europa în anul 2014 arată că în R. Moldova investiţia într-un medic de familie înmatriculat la buget, care a finalizat de curând rezidenţiatul, poate fi estimată la aproape 300 de mii de lei sau aproape 23 de mii de dolari.
Așadar, contribuabilii susțin financiar formarea medicilor, dar nu au parte de un sistem de sănătate mai bun, pentru că medicii pleacă în străinătate și astfel subvenționează serviciile de asistență medicală din țările mai dezvoltate, arată același studiu. Iată cum o parte din resursele investite în pregătirea cadrelor medicale sunt pur și simplu irosite.
Experții spun că, de ceva vreme, țara se confruntă cu o pierdere masivă de cadre medicale, iar cel mai acut se resimte lipsa medicilor de familie. Însă, pentru a menține un sistem de sănătate viabil este nevoie de resurse umane și financiare, consideră experta internațională în sisteme de sănătate, fostă consilieră a fostului ministru al Sănătății din România, fostă expertă a Organizației Mondiale a Sănătății, Ala Nemerenco.
Măsurile ar începe de la planificarea instruirii cadrelor medicale. În plus, politicile OMS au demonstrat că nu doar salariul este lucrul cel mai important pe care îl așteaptă tinerii medici de la sistemul medical. ”Este necesară implementarea urgentă a Planului de Acțiuni a Strategiei Naționale a Resurselor Umane în Sanatate, care conține un șir de recomandări prețioase ale OMS pentru a asigura menținerea personalului medical în zonele și specialitățile deficitare. În același timp, reforma salarizării realizată de către Ministerul Sănătății este una în doi pași care nu a adus nici pe departe rezultatele așteptate și nici nu poate fi considerată drept o politică reală de motivație. Este timpul ca Guvernul să-și concentreze strategiile pe dezvoltarea și consolidarea resurselor umane, fără de care orice sistem este unul mort”, susține Ala Nemerenco.
Pe de altă parte, Viceministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Liliana Iasan, a declarat că asigurarea cu personal medical este o direcție prioritară a Strategiei dedezvoltare a resurselor umane din sistemul sănătății pentru anii 2016–2025, aprobată anul trecut de către Guvern.
”În scopul asigurării instituțiilor medico-sanitare publice cu personal medical este necesar un efort comun atât din partea autorităților centrale de specialitate, cât și a conducerii instituțiilor medicale și autorităților publice locale. Încurăjăm autoritățile publice locale sa intervină cu diferite beneficii pentru tinerii specialiști, precum acordarea terenului pentru construcția casei, acordarea locuințelor sociale, acordarea unor adaosuri la salariu, compensarea cheltuielilor de transport (în cazul când este stabilit în altă localitate), acordarea în folosință a mijlocului de transport etc”, a menționat Liliana Iasan.
Totodată, anul acesta a fost majorată indemnizația unică de la 30 mii lei la 45 mii lei pentru medici și farmaciști și de la 24 mii lei — la 36 mii pentru personal medical și farmaceutic mediu care se angajează imediat după absolvire în mediul rural. Doar că sumele vor fi plătite ca și înainte, în rate.
Cât de atractivă este această indemnizație unică majorată pentru rezidenți se reflectă în cifrele de mai jos. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Protecției Sociale și Familiei, din promoția anului 2017, au absolvit 404 tineri specialiști, dintre care 53 de specialiști în medicina de familie. Au confirmat deja sosirea în teritoriu și încadrarea în câmpul muncii 39 de medici de familie.
Jurnalistă: Elena Robu
Cameraman, editor de imagine: Sergiu Dobândă
Grafician: Angela Ivanesi
Editare poze: Igor Rotari
