Maniu, în trecut l-a folosit foarte mult pe C. Stere în Ardeal ca emisar al guvernului din Regat, dar niciodată nu l-a putut suferi, pentru că îl punea cu intelectul lui într-o situaţie penibilă pe Maniu. Se spune că la o masă festivă a societăţii “Astra” era invitat şi C. Stere. Cînd a venit Maniu, l-au luat şi l-au dus la locul de preşedinte, în capul mesei. Maniu a întrebat unde-i Stere şi i-au spus că acolo, mai departe. Maniu a spus că acolo mă duc şi eu, căci unde-i Stere, acolo-i capul mesei.
Fiind vorba de Maniu, trebuie spus cum am tranşat eu cu dînsul o chestiune de interes general al basarabenilor, pe cînd era preşedintele Consiliului de Miniştri pe strada Ştirbei Vodă în palatul de la dreapta intrării în parcul Cişmigiu. Eram secretar în biroul Camerei deputaţilor şi un secretar de la preşedinte îmi comunică să fiu mîine la ora 10 a m. la Preşedinte — am audienţă la dl. Maniu. A fost punctual. M-a întîmpinat cu zîmbetul lui imprimat: “Dragule, de ce basarabenii nu vin pe la mine, de ce nu mă iubiţi şi pe mine cum îl iubiţi pe Stere?” “Aveţi o impresie greşită, noi credem din contra că dvs. nu ne iubiţi pe noi şi îi consideraţi pe basarabeni ca pe o ruşine a României. Am venit ca să vă demonstrez acest lucru. Îndată după război şi după unire, în Ardeal s-a recunoscut tuturor ofiţerilor care au luptat în război, fie români, fie unguri, saşi etc. că anii de război să fie consideraţi buni de stagiu de muncă şi la pensie, deşi toţi au luptat contra României. Noi, basarabenii, am luptat în armata rusă, cot la cot cu românii contra nemţilor şi nu putem deţine recunoaşterea acestor ani ca buni la stagiul de muncă şi pensie şi timp de 10 ani nu putem obţine egalitate în drepturi şi tratament. Dle preşedinte, vă întreb: cine pe cine nu iubeşte?”
”ÎNDATĂ DUPĂ RĂZBOI ŞI DUPĂ UNIRE, ÎN ARDEAL S-A RECUNOSCUT TUTUROR OFIŢERILOR CARE AU LUPTAT ÎN RĂZBOI, FIE ROMÂNI, FIE UNGURI, SAŞI ETC. CĂ ANII DE RĂZBOI SĂ FIE CONSIDERAŢI BUNI DE STAGIU DE MUNCĂ ŞI LA PENSIE, DEŞI TOŢI AU LUPTAT CONTRA ROMÂNIEI. NOI, BASARABENII, AM LUPTAT ÎN ARMATA RUSĂ, COT LA COT CU ROMÂNII CONTRA NEMŢILOR ŞI NU PUTEM DEŢINE RECUNOAŞTEREA ACESTOR ANI CA BUNI LA STAGIUL DE MUNCĂ ŞI PENSIE ŞI TIMP DE 10 ANI NU PUTEM OBŢINE EGALITATE ÎN DREPTURI ŞI TRATAMENT. DLE PREŞEDINTE, VĂ ÎNTREB: CINE PE CINE NU IUBEŞTE?”
— “Dragule, ai dreptate, iată, dau imediat ordin să se facă legea necesară. Noi, ştii bine, nu sîntem de vină, nu fi supărat. Uită-te, cutia aceasta frumoasă şi scumpă de ţigări, ţi-o dau ca amintire pentru această audienţă. Din partea mea veţi fi trataţi egali!”. Totuşi, nu peste mult timp l-a făcut pe Stere să-şi dea demisia din partid, deşi nu avea nici o vină. În ce priveşte recunoaşterea anilor de război ai basarabenilor ca ani buni de stagiu de muncă şi pensie, legea s-a făcut prompt şi s-a pus rapid în aplicare.
* În text este păstrată ortografia originalului.
Citiți AICI și celelalte părți ale articolului.
Gheorghe I. Lupașcu, fost prefect al județului Soroca în anii 1929-1940
