Cum ar putea arăta Cetatea Soroca după a doua etapă de restaurare? / GALERIE FOTO

0
2810
Imagine virtuală realizată de SC „Ierconi grup” SRL

După cercetările arheologice ale cetății Soroca și expertiza arhitecților, specialiștii au venit cu mai multe propuneri în privința continuării restaurării cetății Soroca. Acestea sunt la etapa de studiere la Ministerul Culturii, după care varianta aprobată urmează a fi trimisă beneficiarului – Consiliului Raional Soroca. 

Astfel arheologii conf. dr. Sergiu Musteață, conf. dr. Ion Tentiuc și dr. Ion Ursu, după cercetările din toamnă vin cu următoarele recomandări:
1. Considerăm că, în contextul proiectului actual de reabilitare a cetății Soroca, avem o ocazie unică de a cerceta fundamental incinta fortificației și înțelege astfel structura ei, modul în care s-a dezvoltat și modificat de-a lungul secolelor etc. De aceea, propunem extinderea cercetărilor arheologice în următoarele sectoare:
– Groapa nr. 1, care astăzi este umplută cu betonul din lucrările de consolidare din 2013-
2014. Cercetarea până la capăt a acestei amenajări ne va permite înțelegere
structurii și funcționalității ei. Totodată, din experiența recentă, în umplutura gropii ar
putea fi descoperite o serie de vestigii extrem de importante pentru interpretarea istoriei
cetății. Dovezi în acest sens sunt descoperirile din 2021: piatra cu inscripții descoperită în
această groapă la adâncimea de 1,0 m și un număr impresionat de vestigii în groapa nr. 2
(capcana).
– Cercetarea spațiilor din interiorul cazematelor 1, 2 și 4 care sunt practic unicele sectoare
neatinse de săpăturile din anii 1968-1969, și care ne vor permite înțelegerea stratigrafiei,
fundațiilor acestor construcții, modul lor de conexiune cu zidul cetății etc.
– Sectorul din fața geamului cazematei nr. 10 pentru a înțelege dacă acesta a fost geam sau intrare și modul de amenajare a fundației acestei construcții pentru a o putea compara cu celelalte zone cercetate anterior.
– Cercetarea interioară a turnurilor prin golirea acestora de solul adus până la nivelul vechi
de călcare.

2. Demontarea treptelor de beton de la intrarea în cetatea și realizarea unei intrări adecvate cetăților medievale, precum ar fi podețul mobil de lemn. În acest context vom putea realiza cercetări arheologice în fața pragului de intrare în cetate și găsi răspunsuri la întrebările apărute în cadrul cercetărilor din 2021 privind spargerea în zidul din partea de jos a porții și folosirea lui în calitate de intrare sub poarta de bază și șanțurilor de la talpa fundației care ies pe sub zidul fundației peretelui exterior al cetății. Treptele de beton și piatră sunt o invenție recentă și deteriorează autenticitatea cetății. Din fotografiile mai vechi putem observa că intrarea în cetatea era cu totul altfel.

3. Prin scoaterea solului din turnurile 2, 3, și 4 s-ar rezolva mai multe probleme cu care se confruntă astăzi cetatea. În primul rând se va lichida sursa de umiditate. În al doilea rând
cercetarea arheologică a acestor turnuri ar putea da răspuns la un șir de întrebări privind
funcționalitatea lor și modificarea utilității lor de-a lungul secolelor. Umplutura bastioanelor
ar putea conține o mulțime de vestigii arheologice, care odată descoperite ar completa colecția muzeului și ar diversifica spațiul ei expozițional.

4. Ridicarea nivelului de călcare al incintei cetății la nivelul actual al „pintenilor” deoarece pe imaginile vechi se vede clar că nivelul vechi de călcare a fost mult mai înalt decât cel actual, care a fost coborât în anii ’70 ai sec. XX prin scoaterea straturilor vechi de călcare. Soluția este simplă, solul din turnuri ar putea fi amplasat în incinta cetății ridicându-se
astfel nivelul de călcare aproape de cel inițial.

5. În cazul când se va decide reconstituirea unor structuri de lemn ale infrastructurii interioare a cetății, propunem ca acestea să fie doar la nivelul 3 al cetății, fără a fi acoperite, fiind doar o cale de acces cu balustradă, care ar asigura accesul pe întreg perimetrul cetății cu intrarea în fiecare turn.

6. Spațiul deasupra cazematelor reconstruite în anii ’70 ai secolului al XX-lea propunem să
rămână deschis, deoarece construcția unor spații ar îngusta incinta cetății. Pentru o prezumtivă Sală de expoziții propunem să fie folosite spațiile din interiorul turnurilor (4 spații la fiecare nivel x 3 niveluri = 12 săli de expoziții). În acest context vor fi organizate, pentru expunere publică, și spațiile blocului sanitar medieval, alcătuit din WC-urilor, ca și căminul pentru foc, din turnurile nr. 1 și nr. 4.

7. Scara actuală de acces de la nivelul 2 la nivelurile 3 și 4 din turnul nr. 4 trebuie demontată împreună cu betoanele amplasate în anii ’70 ai secolului al XX-lea, iar accesul în turnuri să fie asigurat prin exteriorul turnului, cum cel mai probabil a și fost în perioada medievală.

8. Amplasarea unui lift în colțul stâng al bastionului de intrare ar facilita accesul persoanelor cu dezabilități la nivelurile 3 și 4 al cetății. Bineînțeles prin dotarea cu rampe necesare la intrarea în cetate și accesul la lift.

Accesați AICI raportul integral al arheologilor. 

Totodată și arhitecții de la SC „Ierconi grup” SRL, administrator Elena Sturza și arhitect Vasile Eremciuc vin cu următoarele propuneri: 
Se recomandă continuarea lucrărilor de consolidare, restaurare și conservare a Cetății în albia concepției generale aprobate de către Ministerul Culturii și realizat în prima tranșă de restaurare (anii 2013-2015). Pentru etapa a doua de restaurare a Cetății Soroca se propun următoarele lucrări, menționând că soluțiile propuse poartă caracter de recomandare, conțin mai multe variante cu argumentările respective și pot fi selectate în funcție de priorități, necesități și posibilități financiare:

– Consolidarea, restaurarea și conservarea elementelor de zidărie a curtinilor și bastioanelor rotunde, precum și a construcțiilor din incintă (partea stângă)

– Demantelarea, după caz, a tuturor adaosurilor neadecvate în cadrul restaurărilor precedente și restabilirea imaginii originale, în baza descoperirilor arheologice și a cercetărilor științifice

– Reconstituirea galeriei pandante de la nivelul intermediar și superior (drumul strajei) de intrare în turnuri din exterior, inclusiv a galeriei-balcon de intrare în paraclisul Cetății prin ușa centrală în arc ogiv, gotic al turnului rectangular (Turnul porții) și a galeriei de la drumul strajei, în baza mărturiilor fizice păstrate și a celor istorice de arhivă, precum și analogiile de epocă acoperite cu aceeași învelitoare și structură, ca și turnurile cetății, cu o scară din lemn exterioară de acces la toate nivelurile cu platformă și mecanism de ridicare a tunurilor, munițiilor (scripete) amplasată între turnurile 1 si 2 care ar servi și în calitate de a doua cale de evacuare pentru vizitatorii cetății de la fiecare nivel.

-Varianta alternativă: Scara exterioară de lemn cu platformă și scripete de ridicare a tunurilor și munițiilor, ar putea fi înlocuită provizoriu cu o scară tehnica de acces la toate nivelurile construită din metal în Turnul 1, asemănătoare celei existente din Turnul 4 doar că fără betoane și afectări de ziduri existente, cu galeria de la drumul strajei acoperită, sau lăsată temporar în varianta actuală. În acest caz, însă vor rămâne vulnerabile împotriva acțiunilor atmosferice curtinele Cetății, care vor trebui tratate suplimentar și permanent cu soluții de protecție hidrofugă.

– Reconstituirea podului mobil din lemn la intrare în Cetate și a hersei (imitație în poziție ridicată), și a mecanismului de ridicare (nefuncțional, mai mult ca exponate de muzeu), ca mărturie și dovadă a existenței lor în istoria Cetății și punerea în valoare a gropilor de lup descoperite recent, precum și a spațiului subteran din Turnul 1, eliberat de pământ în urma săpăturilor arheologice. Aceste „gropi” pot fi acoperite cu niște construcții din sticlă tip „triplex” sau niște grilaje cu posibilitatea de acces pentru întreținere și iluminare.

– varianta de amenajare a intrării pe un val de pământ pavat cu pietre de caldarâm de epocă În scopul unei bune funcționări a muzeului, se propune elaborarea unui set de măsuri cu caracter social menit să asigure securitatea și accesibilitatea vizitatorilor în toate încăperile Cetății, precum și unele cu caracter ingineresc după cum urmează: 
– montarea în partea stângă a turnului central a unui lift panoramic modern pentru accesul la toate nivelurile a cetățenilor în vârstă și persoanelor cu mobilitate limitată.

– construirea și amenajarea unei galerii – punți cu scara de acces în construcții ușor demontabile, cu caracter provizoriu. care ar servi în calitate de a doua cale de evacuare și comunicare între ieșirea din lift, intrarea în Turnuri 1 și terasa băștilor de la primul nivel;

– construirea unei scări cu rampă de acces în Cetate pentru PML, care ar servi și drept „pilon” al podului mobil din lemn.

– Construirea unui sistem de canalizare pluvială, ascuns, din materiale moderne, menit sa preia funcția celui descoperit în zidurile Cetății, deteriorat în urma „consolidării” Turnului central în prima fază de restaurare.

– montarea unui sistem de alarmă antiincendiar și antifurt, conform cerințelor de funcționare a unui muzeu.

Vedeți propunerile arhitecților și expertiza tehnică a proiectului.

Proiectul ”Ștefan cel Mare – istorie comună, patrimoniu comun, Soroca-Vaslui” este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România/Republica Moldova. Bugetul total al proiectului constituie 1,664,118.4 EURO din care 90% grant din partea Uniunii Europene și 10% cofinanțare. Pentru Cetatea Soroca sunt alocați peste un milion euro. Fosta conducere a Consiliului Raional Soroca a aplicat cu acest proiect, avându-i ca parteneri de peste Prut, Consiliul Judeţean Vaslui și Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” din municipiul Vaslui. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.