Casa părintească din Palanca

0
270

ÎNTRE NISTRU ŞI PRUT
Cunoaştem bine cam totul „de afară”, dar nu prea ştim ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism. Prin urmare, “Observatorul de Nord” lansează o nouă rubrică, care va prezenta atracţiile turistice din Republica Moldova. Pentru că este păcat să ajungi la umbra Piramidelor Egiptene, dar să nu fi ajuns în Peştera Răposaţilor din Rudi, să te fotografiezi în vârful Turnului Eiffel, şi să nu cunoşti unde se află podul Eiffel din Ungheni, ori să schiezi în Munţii Alpi, dar să nu te fi căţărat măcar o dată pe stâncile milenare din Corjeuţi, Brânzeni sau Buteşti. În caz că cititorilor le va plăcea această rubrică, vom publica în ziar şi o hartă turistică pentru cei care vor să fie turişti la ei acasă.

Muzeul Casa Părintească din Palanca Călărașilor este una dintre destinaţiile turistice populare din această regiune. Aici conaţionalii noştri îşi alină dorul de casa părintească și cea a bunicilor, iar străinii află mai multe despre obiceiurile poporului. Muzeul casa părintească a fost inaugurat acum 16 ani, când Tatiana Popa, fiica unor deportați politici din Palanca, și-a redobândit casa părinților, sechestrată de comuniști după ocuparea Basarabiei.

În perioada sovietică în această casă a activat primăria, cârmuirea colhozului, ba a fost chiar și depozit, acum ea a devenit casa părintească de cândva — cu prispă și cerdac după obiceiurile noastre din vechime. Casa părintească nu se vinde, vorba cântecului, prea scumpă și dragă este pentru stăpâna ei, iar amintirile și valorile spirituale sunt fără de preț. Atmosfera în această căsuță rămâne aceeași ca acum mai bine de un veac, același pat frumos, aceeași sofcă cu zestre, ce-i drept conținutul ei se schimbă din generație în generație. Aspectul ei exterior cât și interior sfidează timpul și timpurile, iar odată cu trecerea anilor muzeul casa părintească a devenit și un local de conservare a tradițiilor. Straie de cânepă sau borangic, covoare în bumb, stative de țesut și diverse obiecte din ceramică — toate astea creează o ambianță rustică autentică demnă de amintirile din copilărie ale lui Nică al lui Ștefan a Petrei.

O parte dintre obiecte au fost aduse de către consăteni sau vizitatori, altele au fost adunate de către Tatiana Popa și, deși sunt diferite, exponatele se îmbină armonios și fiecare are un loc special în această casă-muzeu. Aici poţi admira cum arde focul în cuptor şi da o mână de ajutor gospodinei. Gazda ne spune că adesea curtea muzeului este invadată de iubitorii de artă care vin aici la diverse tabere și ateliere de creație.

Peisajul superb din împrejurimi, liniștea locului, dar și gazda primitoare ne fac să credem că ne aflăm nu într-o curte țărănească obișnuită, ci într-un univers al culturii și tradițiilor, ce impresionează mai mult decât alte minunății ale lumii așezate departe de hotarele noastre.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.