Fapte văzute, auzite și trăite (VIII)

0
111

Generalul Mărdărăscu a fost ministru de război în guvernul liberal. Eram ca deputat la şedinţa parlamentului, cînd acest viteaz, dar ramolit ministru de război a declarat în parlament de la banca ministerială cu emfază: “La nevoie, soldatul român ştie să lupte şi cu pumnii”. S-au produs rîsete în şedinţă. S-a intervenit cu mare insistenţă pe lîngă stenografi să nu facă uz de acest “lapsus lingui” pentru a nu ponegri ţara şi armata, într-adevăr, ţara nu prea ştie de acest caz, iar unii au uitat, încît la comemorarea unirii Basarabiei, acest ramolit general a făcut o demonstraţie ostentativă. Pe drept cuvînt vorbeşte românul “Tu nu-l lăsa pe păcătos să moară, iar el nu te lasă să trăiești”. Ca să nu mai vorbim de rău să zicem: “Fie-i ţărîna uşoară”. Nu s-a clarificat chestia cu primirea demisiei din partea lui C. Stere. Maniu, mare “şurubar iezuit”, voia şi de Stere să scape, şi vina să fie tot a Iui Stere. Stere şi-a dat demisia din partid şi voia ca această cerere să fie aprobată de Congres. Întrucît convocarea Congresului este o chestiune mare şi rezultatul se prezintă sub semnul întrebării, a zis că mai bine demisia va fi aprobată de Sfatul Parlamentului Basarabiei. A fost convocat Sfatul Parlamentului Basarabiei la hotel Metropol din Bucureşti.

Am spus că C. Stere este ceea ce a fost şi în opoziţie — deputat în parlament cu un număr de voturi foarte onorabil. Nu ne-a îngreunat situaţia cînd am venit la putere şi Stere era deputat în opoziţie, cum să poată îngreuna situaţia acum, cînd sîntem la putere şi C. Stere nu este nici măcar subsecretar de stat, ci tot deputat. Se face prea multă sofistică pentru a scăpa de un om care nu are altă vină afară de faptul că are o cultură mai mare ca mulţi alţii şi nu este vinovat cu nimica.

La Sfatul Parlamentului au fost convocaţi şi cei nouă prefecţi din Basarabia. La această şedinţă, afară de Halippa — preşedinte, mai asista Gr. lunian şi V. Madgearu. Aceştia mai întîi l-au elogiat pe C. Stere, apoi au început să mărturisească “cu mare durere şi cu mare părere de rău” că prezenţa lui C. Stere ne îngreunează foarte mult guvernarea, întrucît armata, biserica, pătura patriotă, sînt cu toţii ostili lui C. Stere. Aşa a vorbit Halippa, Madgearu. Dintre prefecţi a vorbit Hriţcu de ia Tighina şi ca de obicei: “Şi de ce am primit demisia şi nu am primit demisii”. Restul parlamentarilor, dezgustaţi de aceste dezbateri, aşteptau să se pună problema la vot. Am luat şi eu cuvîntul şi le-am spus: “Am fost şi eu parlamentar, dar acum sînt prefect. Alţi prefecţi nici n-au fost parlamentari şi sînt convocaţi. Ce rost are votul prefecţilor la Sfatul Parlamentarilor? Aţi convocat prefecţii pentru că voturile lor sînt sigure pentru dvs. Eu unul, cu tot rîsul, voi vota contra primirii demisiei lui C. Stere şi sînt contra participării prefecţilor la votare odată cu parlamentarii basarabeni”. După o scurtă dezbatere, s-a hotărît ca prefecţii să nu participe ia vot. Am continuat după aceasta cuvîntarea mea. Am spus că C. Stere este ceea ce a fost şi în opoziţie — deputat în parlament cu un număr de voturi foarte onorabil. Nu ne-a îngreunat situaţia cînd am venit la putere şi Stere era deputat în opoziţie, cum să poată îngreuna situaţia acum, cînd sîntem la putere şi C. Stere nu este nici măcar subsecretar de stat, ci tot deputat. Se face prea multă sofistică pentru a scăpa de un om care nu are altă vină afară de faptul că are o cultură mai mare ca mulţi alţii şi nu este vinovat cu nimica. Pusă chestiunea la vot, fără participarea prefecţilor, votul a fost unanim pentru respingerea demisiei lui C. Stere din partid. Stere s-a considerat scos din partid şi nu s-a mai întors. A pus mîna pe condei şi a scris un roman de toată splendoarea, din opt volume “În preajma revoluţiei”. A început să încaseze o mulţime de bani. Pentru fiecare volum şi fiecare ediţie cîte 200000 lei. Vorba lui Stere: “Cucoanele mele umblă ca nebunele şi nu dovedesc să cheltuiească toţi banii”.
* în text este păstrată ortografia originalului.
Continuare în ediţiile viitoare.
Gheorghe I. Lupașcu, fost prefect al județului Soroca în anii 1929-1940.

ÎNCEPUTUL ARTICOLULUI ÎL GĂSIȚI AICI:

Fapte văzute, auzite și trăite (VII)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.