Fapte văzute, auzite și trăite (VII)

0

Afară le-a explicat oamenilor cum ar explica un învăţător la copii. Oamenii aşteptau atenţi fără nici o întrerupere sau obrăznicie. A întrebat pe moş Ciubotaru dacă ştie cîţi bani au încasat oamenii înainte pentru iarmaroace şi dînsul le-a spus că încasau pînă la 110000 lei. Atunci dnul Mihalache întreabă dacă este primarul satului. Din adunare i se răspunde: “Eu sînt, domnule ministru, primarul Guranda al satului Floreşti”. Dnul ministru îi spune să declare în adunare cîţi bani a primit pentru iarmaroc, cîţi bani mai are de încasat şi ce a făcut cu banii. Primarul Guranda, iese în faţa adunării şi declară: “Dnule ministru, pînă acum am încasat de la primărie 40000 lei şi mai am de încasat 30000 lei”. Se adresează către adunare: “Oameni buni, dumneavoastră nu ştiţi ce-am făcut, cu banii?” — Da, ştiu toţi, numai moş Ciubotaru nu vrea să ştie, fiindcă-i rudă cu fostul arendaş tot Ciubotaru. Într-o animaţie şi mulţumire generală, dnul Mihalache a părăsit adunarea. L-am condus pe dl ministru pînă la hotarul judeţului Bălţi. Acolo ne-am dat toţi jos din maşină, ca să ne luăm rămas bun. Eu l-am poftit pe dnul Mihalache de o parte şi i-am povestit incidentul cu generalul Petalla. Ştiu, i-am spus, că o să fiţi obligat să daţi ordin să cer scuze, dar n-am să cer. Dacă Petalla, cu toate că este general, dar nu-i decît un om şi a insultat un popor şi nu a cerut scuze, cu atît mai mult n-am să cer scuze pentru că nu-i decît un om, fie el şi general. Totuşi am primit de la Ministerul de Interne, sub o oarecare semnătură, ordin pentru ca să cer scuze. Pe căi lăuntrice mi-a dat a înţelege că are nevoie de explicaţia refuzului meu. Am comunicat refuzul meu şi a urmat o anchetă mixtă, a Ministerului de Război şi a Ministerului de Interne, care a avut loc la Rezidenţa Regală din laşi.

  • După întoarcerea la Bucureşti, a avut loc şedinţa Consiliului de miniştri, la care Mihalache a făcut raport despre inspecţia ministerială în Basarabia. Judeţul Soroca a fost lăudat la superlativ cu “bine”, “foarte bine” şi “mai ales în judeţul Soroca” sau “numai în judeţul Soroca”.

Rezultatul anchetei a fost o observaţie, tot sub o oarecare semnătură, căreia nu i-am dat nici o atenţie. Am părăsit prefectura totodată cu demisia guvernului. Toată lumea l-a admirat pe Mihalache, că a rezistat presiunilor regale şi m-a ameninţat la prefectură. După întoarcerea la Bucureşti, a avut loc şedinţa Consiliului de miniştri, la care Mihalache a făcut raport despre inspecţia ministerială în Basarabia. Judeţul Soroca a fost lăudat la superlativ cu “bine”, “foarte bine” şi “mai ales în judeţul Soroca” sau “numai în judeţul Soroca”. Ca să nu ne prea îndepărtăm de la ultimele subiecte, trebuie să explic scopul venirii cu alai a generalului Petalla la Soroca. Era în octombrie 1929, cînd generalii au hotărît să fortifice malul drept al Nistrului sub denumirea “Brîul fortificaţiei Carol II”, contra tancurilor sovietice. Această operaţie cerea mult patriotism şi abnegaţie. Gestul meu de la banchet a fost interpretat ca o ofensă adusă armatei, gest inadmisibil. Cînd generalul Petalla n-a obţinut satisfacţia dorită, demonstrativ a ieşit la pensie şi apoi a murit.
* în text este păstrată ortografia originalului, continuare în ediţiile viitoare.

Gheorghe I. Lupașcu, fost prefect al județului Soroca în anii 1929-1940

CITIȚI ȘI:

Fapte văzute, auzite și trăite (VI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.