Soroca în trecut şi prezent VIII

0
71

 

Cât priveşte lemnele de foc sunt aşa de scumpe pentru ţăran, încât el preferă să facă focul cu ciocleji de popuşoi, porie, beţe de floarea soarelui sau chiar bălegar uscat şi tăiat în bucăţi pătrate, ca pe nişte cărămizi; căci dacă se încumetă să-l împingă păcatul să ia din pădurea Statului, apoi brigadierii silvici îi pune în spinare — toate lipsurile provenite din lăcomia lor, de rozători ai pădurelor, dresând apoi procese-verbale fictive, ca să se descurce de răspundere.
 Şi vitele de povară au scăzut şi s’au pipernicit. Unde sunt boii de Moldova cu nişte coarne de 2 arşini şi armăsarii de Soroca sau Hotin? Numărul cailor de muncă în Soroca 7.700, având in urmă judeţele Hotin, Orhei şi satele căzăceşti. Totuşi, numărul hergheliilor din Soroca era cel mai mare din Basarabia, 38 din 77. În războiul de la 1905 Basarabia a dat 4000 de cai de cavalerie. Caii în genere n’au o rasă frumoasă, sunt înalţi, au capul mare, picioarele groase, dar sunt de fire blânzi şi rezistenţi la drum, fără a cere multă îngrijire.
 
 Preţul unui cal varia între 30— 75 ruble. Azi 5—12.000 lei o pereche de cai buni. Deşi în 1847 guvernul rus a înfiinţat grajduri de încrucişare, — n’au dat nici un rezultat, fiind speculate de amploiaţii statului. Cai de cursă „Orlof” avea familia Korsorkof de la Vadul lui Vodă (Chişinău).
 Personal am văzut documente ce arătau în mod clar speţa celebră a acestor animale. La alipire i-a cumpărat Statul pentru hergheliile sale. Vitele cornute de specia bovină din Soroca sunt la fel cu cele din întreaga Basarabie: rasa balcanică, ucrainiană şi din Moldova.
 Oi sunt aşa zisele „valahe” cu lâna aspră, lungă şi compactă. Carnea e însă foarte gustoasă, iar caşcavalul şi brânza din Basarabia se vindea pe piaţa Petrogradului. La 1841 s’a introdus rasa „merinos”. Totalul oilor din jud. Soroca în 1893 era de 107.944 cele simple, oi fine 13.382, adică avea cel mai mare număr de oi fine, afară de Bender şi Akerman, şi avea înainte ca număr celelalte judeţe, afară de Bălţi, Hotin şi Orhei.
 
 Principalele târle din Basarabia le aveau următorii proprietari: Kamalna, principele Gagrin, Paset, Caso, Leonard, Mihalachi Rally, Principele, Wilenstein, Calmutski şi Şt. Stratulat. Soroca întocmai ca şi Orheiul, Bălţi şi Hotinul are în pădurile sale aşa zişi „lupi de câmp” — pieptoşi, îndrăzneţi şi foarte feroci, iar în bălţile Nistrului mistreţi.
 Peştele din Nistru, prezintă multe varietăţi: chefal, scrumbia, crap, somn, barbulea, nisetru, morun. (…) În ceia ce priveşte industria, în Soroca erau 8 fabrici de spirt şi anume în satul Cobileanca a lui Gh. Catargi; în satul Vertiugeni.
 

*În text este păstrată ortografia originalului, continuare în edițiile viitoare
Cezar Stoika, ziarul “Cultura poporului, Cluj, 1926

Citiți partea I
Citiți partea II
Citiți partea III
Citiți partea IV
Citiți partea V
Citiți partea VI
Citiți partea VII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.