Nimereuca de ieri și de azi / VIDEO

0
464

Ceva foarte scump și sfânt. Ne place acest picior de plai, aflându-ne la o margine de țară. Suntem străjuiți de apele bătrânului Nistru și de dealuri nespus de frumoase.

Când a apărut satul nespus de frumos?
Satul Nimereuca este atestat ca reședință la 24 martie 1624, deși sunt păreri ale unor cercetători precum că satul Nimereuca poate fi atestat din 30 aprilie 1431, aceasta reiese din faptul că în 1431 Alexandru Voevod întărește vornicului Cupcici toate satele lui pe care le stăpânea la acel moment, unele sate cumpărate de la panul Nemirca, printre care Văscăuți, Nemircanii de după Prut, care se presupune că este vorba de satul Nimereuca. A existat satul Nimereuca sau nu la acea perioadă e imposibil de dovedit din lipsă de documente istorice.

În anul 1623, domnitor al Moldovei devine Radu Mihnea, care, la rândul său, îl ridică pe Miron Barnovshi la rangul de hatman și la 24 martie 1624 îi întărește toate moșiile de la Isac Balica, pe care acesta i le luase mai înainte, printre care se perindă și satul Nimereuca.
Următoarea atestare a satului Nimereuca apare abia în anii 1772-1773, este vorba de datele recensământului și satul Nimereuca atunci era parte componentă a Stanului Ocolul Nistrului de Jos, proprietarul satului era șătrarul Ianaghi și număra 48 de bordeie cu 4 țigani – oameni supuși boierului, 2 oameni liberi, 27 moldoveni, 1 mazil, 10 scutelnici, 4 văduve. În satul Nimereuca în anul 1775 erau înscriși 18 militari conduși de un căpitan care stau la paza graniței de est a Moldovei, tot atunci se numărau 2 fețe bisericești.
Conform recensământului din 1817, în satul Nimereuca se numărau 2 dascăli, 2 preoți, 1 ponomar, 1 ruptaș, 52 de gospodari, 9 burlaci — în total 67 de bărbați, care lucrau pe moșia dumisalii Ruxanda Donici, văduva solnicului Constantin Rosetti, care avea 3 mori pe Nistru și o livadă și făcea parte din ținutul Soroca.

Bisericile satului:
În satul Nimereuca sunt două biserici și ambele cu hramul „Adormirea Macii Domnului”. Una este amplasată pe malul râului Nistru pe o înălțime, într-o clădire din lemn unsă cu lut, care pe tot parcursul istoriei nu a fost niciodată inundată. În 1918, este deschisă și sfințită o altă biserică, din piatră, care a activat până în perioada sovietică, apoi a fost redeschisă în 1985.

În 1818, după desființarea ținutului Soroca, satul Nimereuca este inclus în județul Iași-Bălți, din 1836 satul Nimereuca este inclus în județul Soroca, volostea Vărăncău. În anul 1838, la 17 octombrie, pe teritoriul satului Nimereuca a fost fondată o colonie agricolă evreiască cu denumirea Liublin, atunci moșiereasa Sultana Dimitrievna Semigradova a dat în arendă, apoi la 18 august 1842 a vândut o treime din moșia Nemireuca evreilor.
Această colonie în 1839-1843 deținea 540 desetine de teren și locuiau în Liublin evreii sosiți din guberniile Vinița, Кiev și Volînia. În 1846, coloniști numărau 78 de familii — 225 de bărbați și 115 femei, locuiau în 57 de case și 5 bordeie. În 1859, în satul Nimereuca erau 95 gospodării, 576 de locuitori, dintre care 298 de bărbați și 278 de femei.

În 1865, satul Nimereuca se afla în volostea Văscăuți și se ocupau tot mai mult cu cultivarea tutunului, o ramură a agriculturi pe acele vremuri cu venituri mai mari. Conform dicționarului statistic al Basarabiei din 1923, se menționează că satul Nimereuca este amplasat într-o regiune de șes și colină, pe dealurile Costișa de Sus, Costișa de Jos, Drumul Leahului, Odaia Glibinoaia și Liublinul. În sat erau 345 de clădiri, 392 de menaje cu o populație de 1422 de locuitori, dintre care 690 de bărbați și 732 de femei, 2 cooperative de consum ”Steaua” și ”Folosul”, o moară de apă, o moară cu motor, o școală primară mixtă, biserică, poștă rurală, primărie, 2 cărciumi.

Totodată, la Liublin erau 64 de clădiri locative, 54 de menaje cu o populație de 334 de locuitori, dintre care 153 de bărbați și 181 de femei, școală primară mixtă, 2 sinagogi, poștă rurală, primărie și o cârciumă. În 1928, Nimereuca se afla în comuna rurală Vărăncău, în sat erau 5 băcănii, 3 cârciumi, 2 mori, o bancă populară cu denumirea ”Unirea plugarilor”. Conform recensământului din 29 decembrie 1930, satul Nimereuca se află în plasa Cotiujenii Mari, cu o populație de 1520 de locuitori, dintre care 761 de bărbați și 759 de femei, 371 de gospodării individuale, o gospodărie colectivă, 384 de case. Liublin-colonia avea o populație de 300 de locuitori, 156 de bărbați și 144 de femei, 58 de gospodării individuale și una colectivă cu 60 de case.

În 1940, satul Nimereuca, după instaurarea puterii sovietice, este inclus în raionul Vertiujeni. În 1946, la 16 octombrie, în satul Nimereuca este fondat colhozul „Kotovski”, președintele căruia a fost ales Grigore Iacob Diaur. În 1948, în satul Nimereuca a fost înființat al doilea colhoz cu denumirea „Pravda”. În 1958, ambele colhozuri din satul Nimereuca au fost unite cu colhozul „Drujba” din satul Cerlina, iar în 1960 s-au unit cu colhozul din satul Zăluceni, formând colhozul „Dnestr”. Din 1969, a fost format raionul Camenca, în cadrul căruia au fost incluse un șir de sate, printre care și satele Nimereuca, Cerlina, Zăluceni, sate amplasate pe malul drept al râului Nistru ce intrau în componența colhozului „Dnestr”.

Începând cu anul 1980, colhozul „Dnestr” a fost reorganizat în Întreprinderea intergospodărească de creștere a fructelor în numele „Congresul al XXV-lea al PCUS”, din 1989 reorganizat în colhozul „Nistru” și care a activat până la 13 mai 1999, când a fost lichidat prin H.G. nr.392 din 13.05.1999. Terenurile agricole au fost transmise în proprietate privată persoanelor care activau în colhoz la 01.02.1992, conform proiectului „Pământ” au fost efectuate măsurările și transmise terenurile fiecărui proprietar cu înmânarea titlului de autentificare a dreptului de teren. Majoritatea proprietarilor de terenuri agricole prelucrează terenurile date de sine stătător.

În satul Nimereuca în prezent activează: un gimnaziu, în care sunt școlarizaţi 146 de elevi, cu un corp pedagogic în număr de 16 profesori și 11 lucrători auxiliari; o grădiniță de copii, care se află la balanța primăriei comunei Nimereuca, în care se educă 65 de copii și care numără 15 angajați; casa de cultură cu 3 persoane angajate; biblioteca sătească cu 2 persoane angajate, înzestrată cu 4 calculatoare de performanță conectate la internet; Centrul de Sănătate Nimereuca, care dispune de medic de familie cu cunoștințe vaste în specialitate și cu alte persoane angajate.

În satul Nimereuca sunt 2 biserici. Biserica „Adormirea Macii Domnului”, amplasată pe malul râului Nistru pe o înălțime, într-o clădire din lemn unsă cu lut, care nu a fost pe tot parcursul istoriei niciodată inundată. În ograda acestei biserici stau înfipte în pământ cruci de piatră cu inscripții din anii 1565-1569 ce ne-ar duce la gândul că biserica a fost înființată în acea vreme. În 1918, este deschisă și sfințită o biserică din piatră, construită în mijlocul satului, care a activat până în perioada sovietică, apoi a fost închisă, clădirea fiind folosită ca depozit pentru semințe până în 1985, când cu participarea nemijlocită a sătenilor a fost reparată şi de atunci activează până în prezent. Primăria comunei Nimereuca dispune de o clădire cu 2 etaje, amplasată în centrul satului Nimereuca.

Biblioteca publică
Biblioteca este o instituție de cultură în care se adună, se organizează și se păstrează fonduri de publicații (cărți, reviste etc.). Biblioteca publică Nimereuca este destinată copiilor de la vârsta preșcolară până la 16 ani, părinților acestora, buneilor, cadrelor didactice etc. Biblioteca oferă servicii pentru diverse categorii de utilizatori, promovează lectura prin intermediul unor programe, evenimente. În anii 1983-2009, bibliotecar a fost Eugenia Grițco. În anul 1987, în incita bibliotecii sătești conduse de Eugenia Grițco se deschide o secție de cărți pentru copii unde a activat ca bibliotecar până în anul 2004 Liuba Cebotari. Din anul 2009 și până în prezent funcția de bibliotecar este exercitată de Elena Sicorscaia. Biblioteca deține un fond de carte de 8646 unități, din care în limba de stat 3018. În anul 2016, au frecventat biblioteca 473 de utilizatori. Numărul de vizite a constituit 2524, împrumutul de documente – 4389 unități. În anul 2013, biblioteca a fost inclusă în programul Novateca, inițiat de IREX Moldova și finanțat de Bill și Melinda Gates. Mergând la fostul primar Ion Naval și anunțându-l de posibilitatea de a participa în cadrul acestui proiect și cerințele care ne se solicită, dumnealui a fost bucuros că poate contribui la dezvoltarea bibliotecii și la oferirea unor noi servicii pentru săteni.
Biblioteca a fost dotată cu 4 calculatoare și o imprimantă, acum biblioteca este mai accesibilă, mai utilă pentru comunitate. Biblioteca este o casă primitoare pentru diverși utilizatori.

În componenţa comunei Nimereuca sunt 2 sate: Nimereuca și Cerlina. Satul Nimereuca, conform datelor statistice la 01.01.2016, are o populație de 2188 de persoane, dintre care 954 bărbați și 1234 femei, 357 de persoane cu vârsta 0-14 ani,1409 persoane apte de muncă și 382 de pensionari. Satul Nimereuca dispune de 2875,22 ha, dintre care suprafața satului constituie 297,45 ha, terenuri cu destinație agricolă — 1756,7 ha. Tot pe teritoriul satului Nimereuca este amplasat un sector de cercetări științifice cu scopul de cercetări și omologări a soiurilor de pomi fructiferi, purtând denumirea de Sectorul de Stat Nimereuca, parte componentă a Comisiei de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante.

Satul Nimereuca este amplasat pe malul drept al râului Nistru, pe un povârniș, cu un unghi de 18%, cu 202 fântâni, cu 996 case de locuit, dintre care 109 case sunt nelocuite. Este amplasat la o distanță de 38 km de centrul raional Soroca și 170 km de orașul Chișinău.

Articolul a fost scris în cadrul concursului raional “Istoria satului meu”, organizat de

Secţia Cultură şi Turism a Consiliului Raional Soroca.

Elena Sicorscaia,
șefa bibliotecii Nimereuca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.