Soroca – ținut mândru al moldovenilor basarabeni

0
124

Județul Soroca și-a luat numele de la orașul de reședința, crescut la adăpostul stravechii cetăți a lui Ștefan cel Mare. Construită solid din mari blocuri de piatră, cetatea a avut de la început rolul de straja la vadul Nistrului din calea Tătarilor. Din creștetul ei puteau fi supravegheate întinsele văi ale Podoliei. După 1.500 cetatea a fost administrată de pârcalabi.

În ținutul Sorocei, la Lipnic, Ștefan cel Mare a repurtat asupra Tătarilor una din marile lui victorii. Se pare că la acest vad al Nistrului se afla, în evul mediu, o așezare genoveza sau bizantină: Olchionia. Iată ce mai putem citi în lucrarea „Țara Românească”, apărută în 1938 sub coordonarea lui Dimitrie Gusti:

Încă unul din ținuturile mândre ale moldovenilor basarabeni, în care tradiția veche moldovenească a rămas vie că pe vremea lui Ștefan cel Mare, este ținutul arcașilor soroceni. Un județ moldovenesc, în care conștiința națională s-a păstrat trează. Datinile au rămas neatinse, numai portul s-a pierdut, în contact cu neamurile streine. 

O regiune frumoasă, plină de pitoresc, de bogăție agricolă, de cariere de piatră, mărginită de Nistru pe care, pe vremuri, îl străjuia istorică cetate, rămasă și astăzi ca un bastion de pază la marginile estice ale țării. Românii de aici sunt harnici, inteligenți și dornici de învîțătura, pe care o deprind lesne, au așezări îngrijite și cuprinse, sunt chibzuiți, veseli și sinceri.

Ocupația de seama, ca pretutindeni în Basarabia, ramâne agricultură, apoi viticultura. Sectele religioase sunt puțin răspândite, mai mult adventismul și baptismul. În Soroca se află două clase sociale: una nobilă, a răzeșilor și mazililor, foștii luptători ai lui Ștefan cel Mare, așezați aici că strajă, împotriva hoardelor de tătari și cazaci, și țăranii, ce se trag din foștii iobagi.

Aproape tot județul e locuit doar de români, cu excepția câtorva sate din partea de Nord, în care s-au stabilit ucrainieni, sau cum li se zic „haholii”. Aproape toți acești ruteni știu bine româneste.

Târgurile în schimb au un aspect evreiesc, începând cu capitală județului, unde elementul evreesc predomină. Mulți evrei se ocupă și cu agricultură, alături de moldoveni. Județul suferă din lipsa de șosele și cai ferate, ceea ce păgubește mult locuitorilor care și-ar puea exportă fructele, vinurile, grânele în Polonia sau în alte țări, ori regiuni ale țării.

Sub vechiul regim Nistrul era navigabil, și produsele sorocene luau calea apei pâna la Cetatea – Albă și Marea Neagră. În afară Nistrului, fluviu navigabil, toate apele județului sau scad sau seacă în timpul verii. Răutul, Cubolta, Căinaru sunt cele mai importante.

Pe culmea înaltă dinspre Nistru, se mai păstrează foarte puține și mult reduse ca întindere păduri de stejari; restul, adică aproape tot cuprinsul ținutului, este o regiune de stepă cu ierburi înalte, azi înlocuite însă cu cereale în cea mai mare parte. 

Principala industrie a județului este cea alimentară, care a fost reprezentată în anul 1936 prin 171 mori, 119 fabrici și preșe de ulei, 2 fabrici de bomboane, 2 de spirt, 1 fabrică de bere. Cea mai importantă dintre întreprinderi este Fabrică de Spirt „Mândâc” din comuna Mândâc, cu un capital investit de 5 milioane lei. În anul 1935 industria alimentară numără un total de 28 întreprinderi, de la 5 H.P., sau la 20 lucrători în sus, dintre care 8 au fost închise. În județ se mai află 8 fabrici de săpun și 6 fabrici de cărămidă.

Asezare. Judetul Soroca se gaseste în marginea de rasarit a Țării, la apa Nistrului. El face parte din judetele Basarabiei nordice.
Suprafata. 4.331 km².

Înfatisarea pamântului. Relieful e un podis (parte din podisul Moldovei). Apele, toate afluente Rautului si toate de directia N.V.-SOROCAE., deci aproape paralele au despartit aceasta regiune a podisului moldovenesc în trei sau patru culmi principale, cu atât mai înalte cu cât ne apropiem de Nistru. Din aceste culmi principale cu spinare neteda de podis, vaile secundare separa picioare de deal care cad în trepte mai netezi catre Nistru, mai domoale putin catre afluentii Rautului. De aici rezulta aspectul oarecum haotic al acestui judet.

Clima si ape. Pe culmea înalta dinspre Nistru si în cuprinsul vaii acesteia, clima este putin mai aspra si mai secetoasa. În bazinul Rautului, adica în partea mai joasa a judetului, contrastele de temperatura (peste 28° media) si insolatia puternica din timpul verii, ne silesc sa socotim aceasta regiune în rândul tinuturilor cu climat de stepa de la noi. Dealtfel si precipitatiunile (sub 500 mm anual) duc la aceeasi concluzie.
 

Vegetatie. Pe culmea înalta dinspre Nistru, se mai pastreaza foarte putine si mult reduse ca întindere paduri de stejari; restul, adica aproape tot cuprinsul tinutului, este o regiune de stepa cu ierburi înalte, azi înlocuite însa cu cereale în cea mai mare parte.

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Soroca. si-a luat numele de la orasul de resedinta, crescut la adapostul stravechii cetati a lui Stefan cel Mare. Construita solid din mari blocuri de piatra, cetatea a avut de la început rolul de straja la vadul Nistrului din calea Tatarilor. Din crestetul ei puteau fi supravegheate întinsele vai ale Podoliei. Dupa 1.500 cetatea a fost administrata de pârcalabi.

Monumente istorice. Ruinele cetatii Soroca constructie a lui Stefan cel Mare, pe malul Nistrului, la un vad al acestuia. 
Fântâna Mânastirii, pe dealul Soroca, în locul fostei mânastiri Sf. Nicolae, naruita la începutul sec al XIX-lea.
Mânastirea Japca, înaltata în sec al XVII-lea ca schit.
Capela de lemn de la Zastânca, ctitorie din 1715.
Mânastirea Dobrusa, fundata în 1772.
Mănastirea de maici de la Calarasauca, ctitorie de la 1747 a Mariei Cantacuzino.
Mânastirea de maici de la Coselauca, ctitorie din 1790.
Sunt demne de relevat bisericile din Ocolina (1745), Atachi, ctitorie a Cantacuzinilor, Gârbova – Om Mort 1775, Tatarauca Noua (1793), Valea Rascovului (1787).

POPULAŢIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul SOROCA numara de 315.774 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel:
 a) Pe orase si plasi, dupa sex 

Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei  
Total judet

 

Orasul Soroca

Total rural

•  Plasa Badiceni

•  Plasa Climauti

•  Plasa Cotiugenii – Mari

•  Plasa Floresti

315.774

 

14.661

301.113

77.499

93.080

68.784

61.750

155.998

 

7.215

 

148.783

38.195

45.632

34.235

30.721

159.776

 

7.446

 

152.330

39.304

47.448

34.549

31.02

  1. b) Pe grupe de vârsta
Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele

 

0- 9 ani

10-29 ani

315.774

 

90.459

124.688

30-49 de ani

50-69 de ani

70 de ani si peste

Vârsta nedeclarata

66.091

28.568

4.906

1.061

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul Soroca. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

 

 

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000

locuitori

Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural    
1930- 1935 medie anuala

1931

1932

1933

1934

1935

1936

 

318.269

324.208

328.774

334.180

337.038

341.740

10.857

 

10.718

11.756

10.666

10.762

10.385

10.104

6.111

 

5.727

6.185

5.242

6.985

6.414

5.871

4.747

 

4.991

5.571

5.424

3.777

3.971

4.223

33,1

 

31,3

34,2

29,9

29,5

26,9

26,9

18,6

 

18,0

19,1

15,9

20,9

19,0

17,2

14,5

 

15,7

17,2

16,5

11,3

11,8

12,4

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Soroca a fost de 345.618 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 395.345 reprezinta un spor natural de 29.844 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,5 %.

ECONOMIA

Judetul Soroca este caracterizat prin agricultura sa intensa. Se cultiva în mari cantitati cereale, plante alimentare si plante industriale. Se remarca aici si marea desvoltare a albinaritului.
 Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 433.100 ha. Suprafata arabila este de 334.775 ha, adica 73,3% din suprafata judetului si 1,13 % din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 8.239 ha, adica 2,26%, iar mica proprietate 326.536 ha, adica 97,54%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 260.080 ha, astfel repartizate:

Grâul ocupa 112.137 ha, cu o productie de 1.039.076 chint. (prod medie la ha 9,2 chint.), în valoare de 410 mil. lei.

Porumbul ocupa 93.730 ha, cu o productie de 1.278.730 chint. (prod. medie la ha 13,6 chint.), în valoare de 300 mil. lei.

Orzul ocupa 36.805 ha, cu o productie de 269.302 chint. (prod. medie la ha 7,3 chint.), în valoare de 66 milioane lei.

Secara ocupa 12.666 ha, cu o productie de 121.066 chint. (prod. medie la ha 9,5 chint.), în valoare de 35 milioane lei.

Ovazul ocupa 4.255 ha, cu o productie de 33.011 chint. (prod. medie la ha 7,7 chint.), în valoare de 10 milioane lei.

Hrisca ocupa 453 ha, meiul 23 ha si maturile 11 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 6.386 ha. Din aceasta suprafata lucerna ocupa 2.956 ha, cu o productie de 96.820 chint. fân (media la ha 32,7 chint.), în valoare de 13 milioane lei si 120 chint samânta. Radacinile de nutret ocupa 1.483 ha, cu o productie de 229.855 chint. (media la ha 154,9 chint.), în valoare de 16 mil. lei. Trifoiul ocupa 758 ha, cu o productie de 25.373 chint. fân (media la ha 33,5 chint.), în valoare de 3 milioane lei. Plantele alimentare ocupa 10.922 ha. Din aceasta suprafata fasolea ocupa 4.298 ha, cu o productie de 38.129 chint. (media la ha 8,9 chint.) în valoare de 13 mil. lei. C artofii ocupa 3.388 ha, cu o productie de 206.826 chint. (media la ha 61,0 chint.), în valoare de 26 milioane lei.

Dovlecii printre porumb dau o productie de 770.879 chint., în valoare de 39 mil. lei.

Plantele industriale ocupa 54.003 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 47.321 ha, cu o productie de 426.539 chint. (media la ha 9,0 chint.), în valoare de 160 mil. lei. Soia ocupa 2.113 ha, cu o productie de 17.150 chint (media la ha 8,1 chint.) în valoare de 6 mil. lei. Cânepa ocupa 1.476 ha, cu o productie de 9.581 chint. fuior (media la ha 6,5 chint.), în valoare de 34 mil. lei si 9.969 chint. samânta (media la ha 6,7 chint.), în valoare de 4 mil. lei. Macul ocupa 235 ha, cu o productie de 1.215 chint. (media la ha 5,2 chint.) în valoare de 2 mil. lei.

Caracteristica. În privinta suprafetei ocupate de floarea soarelui judetul Soroca este în fruntea judetelor tarii. Suprafata ocupata de mac ocupa locul al doilea pe tara.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (433.100 ha), ogoarele sterpe ocupa 3.384 ha. Fânetele naturale ocupa 2.324 ha, cu o productie de 44.388 chint. (prod. medie la ha 19,1 chint.), în valoare de 5 mil. lei.

Pasunile ocupa 18.478 ha.

Padurile ocupa 17.341 ha.

Livezile de pruni ocupa 745 ha.

Alti pomi fructiferi ocupa 1.542 ha.

Vita de vie ocupa 2.642 ha din care viile pe rod 1.689 ha, cu o productie de 45.377 hl (prod. medie la ha 26,8 hl), în valoare de 12 mil. lei.

Cresterea animalelor. În judetul Soroca se gaseau în anul 1935 : Cai 57.030, boi 63.041, oi 142.641, capre 971, porci 60.949, stupi sistematici 9.533, stupi primitivi 4.800.
Comert. Comert cu cereale, nutret, floarea soarelui, miere, ceara, fructe, vite cornute, porci, oi, piei si produse animale. Expozitie anuala în gara Dondusani.
Credit si cooperatie. În cuprinsul judetului functioneaza 2 banci (societati anonime).
Drumuri. Judetul Soroca este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 2.041 km 914 m, repartizata astfel :
 Drumuri nationale. 186 km 635 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 46 km 330 m (pietruiti) si 3 km 175 m de orasul Soroca. Drumuri judetene 262 km 826 m care sunt în întregime în administratia judetului si din care 14 km 040 m nu sunt pavati si pietruiti. Drumuri comunale 1.592 km 453 m. Lungimea podurilor este de 2.656,90 metri repartizata astfel : podur i nationale 474,50 m, judetene 669,79 m si comunale 1.512,61 m.

Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

  1. Balti – Floresti – Soroca.
  2. Otaci –Tg – Briceni – Lipcani.
  3. Soroca – Zaicani – Botosani
  4. Saveni – Edineti – Tg – Otaci – Târg..

Cale ferata. Judetul SOROCA este strabatut de o retea de drumuri de cale ferata de 178 km de linii secundare simple. Statii importante  : Lipnic, Atachi, Volcinet, Rogojeni.

Posta, telegraf, telefon. 12 oficii P.T.T. de stat si 1 gara cu serviciu postal (Rogojeni).

Statiuni climatice, balneare, turism. Stepa în majoritatea suprafetii lui, judetul Soroca e sarac în locuri frumoase si atragatoare pentru vilegiaturisti. Singur orasul Soroca, asezat pe malul Nistrului, între vii si livezi, cu un climat foarte placut vara si cu aer curat, pentru care era vizitat de multi bolnavi de piept înca de pe timpul ocupatiei rusesti, poate fi socotit ca o statiune climatica de interes local.

Pentru asezarea lor frumoasa si pentru importanta istorica sunt demne de vizitat mânastirile Rughi, Japca, Dobrusa, Calaraseuca, Coselauca.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 251.316 locuitori, din care 37,5% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 51,2% barbati stiutori de carte si 24,2% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte

•  Extrascolara

•  Primara

•  Secundara

•  Profesionala

•  Universitara

•  Alte scoli superioare

100,0

12,6

46,6

30,6

6,8

2,8

0,7

100,0

6,0

83,2

8,0

2,5

0,1

0,2

Învatamânt. Populatia scolara a judetului SOROCA (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 89.127 loc. (2.388 mediu urban si 86.730 mediu rural). Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu tehnic agricol, 1 liceu evreesc, 9 gimnazii, 4 gimnazii industriale, 1 scoala profesionala de cântareti si 1 scoala profesionala de agricultura.

Scoli primare 250, din care 241 rurale si 9 urbane (245 scoli de stat si 5 confesionale), cu un numar total de 41.037 elevi (1.454 mediu urban si 39.583 mediu rural) si cu 915 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 37, din care 34 rurale si 3 urbane (36 de stat si una confesionala), cu un numar total de 1.806 copii si cu 38 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala «Principele Carol» are camine culturale în 73 de localitati. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 111 camine culturale si 9 biblioteci, adica în total 125 organizatii culturale, dintre care 95 au personalitate juridica.

În judet se mai afla 1 ateneu popular, 1 casa de educatie nationala, 2 cinematografe, 1 societate sportiva si 4 societati de vânatoare.

RELIGIE

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 88,6% sunt ortodocsi.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 161 biserici ortodoxe, 1 capela romano- catolica, 1 biserica protestanta, 2 biserici de credinta veche, 8 case de rugaciune baptiste, 1 adventista de ziua a 7-a, 1 a crestinilor dupa Evanghelie, 65 sinagogi si case de rugaciune evreesti.
Institutii bisericesti. Judetul are 4 protopopiate ortodoxe si se afla în eparhia Episcopiei Hotinului (Mitropolia Bucovinei).

ADMINISTRAŢIE

Organizare administrativa. Capitala judetului SOROCA este orasul Soroca. Judetul are 255 sate, împartite astfel:

  • Plasa Badiceni – 39 sate
  • Plasa Cotiugenii Mari – 31 sate
  • Plasa Floresti – 36 sate
  • Plasa Nadusita – 23 sate
  • Plasa Otaci – 35 sate
  • Plasa Târnova – 29 sate
  • Plasa Vârtejeni – 31 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Soroca cu o sectiune, 8 magistrati si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Cernauti.
6 judecatorii în Soroca, Cotiugenii Mari, Florestii- Noi, Otaci –Tg, Târnova si Zgurita cu un total de 12 magistrati.
Organizare sanitara. 10 spitale de stat la si 1 spital izraelit la Soroca. 16 dispensare de stat, 1 dispensar particular. 
Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are un oficiu la Soroca. Tot aici mai activeaza Oficiul I.O.V., Soc. „Crucea Rosie”, Soc. „Dragostea crestina”, 3 filiale ale soc. „Ezras Hoilim”, Soc. “Ezras Aniim”, Soc. “Oze”, Soc. “Mloim Orhim”. 2 azile de batrâni.

PRINCIPALELE AŞEZĂRI

  • SOROCA – capitala judetuluiStema. Scut roşu despicat. În primul cartier o cetate crenelată de argint cu un turn central, cu poartă închisă şi ferestre negre. În cartierul al doilea, un cap negru de tătar în profil spre stânga, înfipt într-o lance de argint. Simbolizează vechea cetate Soroca şi luptele împotriva tătarilor.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Nu se cunoaşte anul întemeierii oraşului Soroca. El pare a se fi constituit la umbra cetăţii zidite de Ştefan cel Mare şi toţi domnii Moldovei şi-au avut la Soroca pârcălabii lor. Un „Coste, pârcălab de Soroca”, e amintit de tratatele de pace şi de alianţă încheiate de Ştefan cel Mare în 1499 cu regele Poloniei şi cu marele duce al Lituaniei.
    „Soroca e mult mai nouă decât Hotinul – scrie prof. Iorga în cartea sa „Neamul românesc în Basarabia”- şi nici pe departe nu se poate asemui cu acesta, nici în cuprins nici în meşteşugul zidirii. Ea a fost numai o strajă în calea Tătarilor făcută pe vremea lui Ştefan cel Mare puternic, dar în pripă, din bolovani greoi, culeşi prin aceste râpi înalte. Lucrătorii s-au luat după Hotin, dar ei nu erau chemaţi să facă altceva decât un adăpost de pândari pentru câţiva arcaşi şi pentru pârcălabii care, mai târziu, după 1500, sub Rareş, au stat în fruntea lor. Se văd încă sus, unde n-a căzut creasta turnurilor, ferestrele înguste, dese, din care se privea până departe, pe coasta din sus şi pe cea din jos, până adânc în văile podolene, pe unde obişnuiau să vie călăreţii stepelor pustii. Încă de la 1550 însă, rostul Sorocei s-a încheiat. Turcii n-au luat-o fiindcă n-avea însemnătate militară, însă Tătarii şi-au cerut-o odată pentru locuinţă după 1713, când s-a cotropit Hotinul.”
    Monumente istorice. Cetatea Soroca, construcţie a lui Ştefan cel Mare, pe malul Nistrului, ca un vechi vad al acesteia.
     Fântâna Mănăstirii, pe dealul Soroca, în locul fostei mănăstiri Sf. Nicolae, năruite la începutul sec. XIX.
    Populaţie
    Oraşul SOROCA avea în anul 1930 un număr de 14.661 locuitori . Cifra probabilă a populaţiei actuale  (calculată la 1 Iulie 1937) este de 14.871 locuitori.
                            Economie
    Industrie şi comerţ. Industria este reprezentată în oraşul Soroca prin 4 mori, 1 fabrică de bere, 3 fabrici de ulei, 2 fabrici de săpun şi 2 fabrici de cărămidă. Lipsit de căi de comunicaţie oraşul face un comerţ local cu produsele agricole ale judeţului.
    Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Basarabiei, Banca „Soroca”, Banca Agricolă,  Banca populară „Ţărănimea”, Tovărăşia de credit mărunt, Casa de Credit a Agricultorilor din judeţul Soroca.

    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi „A.D. Xenopol”, Liceu de fete,  Liceu tehnic agricol, Liceul „Tarbut”,  Gimnaziu industrial de fete, 9 şcoli primare, 3 şcoli de copii mici.
    Instituţii culturale. 2 cămine culturale (unul judeţean şi unul orăşenesc) ale Fundaţiei Culturale „Principele Carol”, 2 biblioteci, 1 cinematograf, 1 societate de vânătoare.
    Ziare şi reviste.  „Încercări”, „Solidaritatea” .

    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 5 biserici ortodoxe, 1 biserică romano – catolică,  1  sinagogă şi 17 case de rugăciune evreeşti.
    1 protopopiat ortodox.

                            Administraţie
    Oraşul Soroca, capitala judeţului, este  situat la 143 km de Chişinău şi la 551 km de Bucureşti. Staţie c.f. la 30 km (Floreşti)  pe linia Iaşi – Bălţi – Mateuţi.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie,  Administraţie financiară, Poliţie, Percepţie, Pretură, Revizorat şcolar, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu tehnic judeţean, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu agricol al judeţului, Cameră de agricultură, Cameră de comerţ, Oficiu judeţean al Circumscripţiei Camerei de muncă Chişinău, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Oficiu local şi judeţean de turism, Pompieri.
    Edilitate. 2 uzini electrice,  pavagii, grădină publică şi baie comunală.
    Sănătate publică. Spitalul central de stat, 1 spital israelit, 3 dispensare.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor autorizaţi, Corpul didactic primar, Sfatul negustoresc, Uniunea meseriaşilor.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. “Crucea Roşie”, Oficiu I.O.V., Societatea “Dragostea creştină”, 3 societăţi de ajutor israelite, 2 aziluri de bătrâni.

Comune rurale:

  • Floresti – comuna rurala, asezata pe valea Rautului, în SOROCA judetului, cu 2.838 locuitori.
  • Lipnic – comuna rurala, localitate istorica, în N. tinutului, aproape de hotarul judetului Hotin, cu 3.175.
  • Otaci-Târg – comuna rurala, în N. judetului si în fata orasului rusesc Mohilev, la un vechi vad al Nistrului, cu 3.510 loc.

SURSA: romaniainterbelica.memoria.ro/judete/soroca/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.