Anul Stanislaw Zolkiewski: Bătălia de la Cornul lui Sas

0
77
Desen de Nicolae Bulat

În primul sfert al sec. al XVII-lea Țara Moldovei a trecut prin mare frământări. Nenorocirile care s-au abătut peste capetele sărmanilor oameni, fie ei boieri sau din prostime, au fost cauzate de Neamul Movileștilor. Această familie , fără vreun drept la domnie, cu sprijinul polonezilor, se instalează în scaunul domnesc de la Iași.  Amestecul acestora în treburile Moldovei, vasala Imperiului Otoman, îi provoacă pe turci, care consideră că li s-au încălcat drepturile lor asupra Moldovei. De unde Moldova este cuprinsă de o luptă aprigă între boierii filopoloni și filoturci, soldată cu jafuri, robire și istovirea țării.

„Niciodată nu se comisese mai multe crime nepedepsite, – scria istoricul  A. D. Xenopol, nu se vărsase mai mult sânge nevinovat, nu se atinsese mai greu la tot ce omul putea avea mai scump, onoarea familiei. Totul ajunsese de râs și de batjocură  și pe când soldații sălbăticiți violau femei și fete, puneau foc la orașe și sate un preot pângărea „trupul și sângele lui Hristos, turnând în ele otravă, spre a săvârși omor mituit” .
Omor mituit !?
Un preot fără morală creștină la otrăvit pe Mihail Wisniowiecki, ginirele Elisavetei Movilă
Și unde s-a întâmplat această crimă odioasă?!
Chiar la Sfânta  Împărtășanie!

Frumoasa și ambițioasa Elisaveta, soția lui Ieremia Movilă, dorind să-l vadă  pe fiul cel mai mare Constantin Movilă în scaunul domnesc de la Iași, a dus Moldova și Polonia în dezastrul de la Cornul lui Sas. Cu susținerea cumnaților  Ștefan Potocki și Samuel Korecki a pornit copilandru Constantin să recucerească domnia Moldovei, deținută în acea vreme de Ștefan al II-lea Tomșa.

Ștefan Potocki avea o  oaste  „adunată de prin cetăți și de pe la rudeniile sale, cam vreo  6000 de oameni strânsură” (M. Costin), necalitativă.  A mers Ștefan Potocki  în Moldova  „peste  voia și porunca craiului Sigismund al III Waza”. Semăna oastea ca o șatră în veșnică rătăcire. Fără strajă pe parcursul înaintării, fără să cunoască unde-i vrăjmașul, care curând, fără ezitare, le-a ieșit în cale.

Bătălia a avut loc în ziua de 3/13 iulie 1612 la Cornul lui Sas, aflat  în prezent în regiunea comunei Popricani din jud. Iași.

După două zile de harță,  care nu s-au soldat cu nici un rezultat, Ștefan Potocki și-a aranjat oastea în trei linii. Prima linie  a fost formată din cazaci, cea de a doua din boierii moldoveni și oamenii lor ( la vreo 2500), iar linia a treia a fost formată din  husari (cavaleria grea), lăncieri polonezi și de alte neamuri (vreo 2000) și tătari. Tunurile și pedestrimea au fost aranjate separat, avansate la flancul drept al cavaleriei, iar tabăra a fost așezată la flancul stâng al ultimii linii de cavalerie.

Apoi a început să tragă artileria din oastea lui Ștefan Tomșa. Un foc puternic, care a făcut ravagii printre oastea polono-moldovenească. Struna bătăliei întinsă până la maximum vibra puternic să se rupă. Ștefan Potocki, privind la câmpul de luptă, a simțit că oastea lui a început să tremure sub loviturile oastei lui Tomșa.  Au urmat atacuri apoi contraatacuri din partea lui Potocki, dar nu mai luptau polonezii cu acea vitejie de care nu odată au dat dovadă în acele vremuri. 

Cuprinși de frica morții și panică , polonezii și moldovenii lui Constantin Movilă s-au amestecat, de nu au putut pune la bătaie tunurile, care au rămas mute. Tunurile menite să scuipe foc și să semene moarte în vrăjmaș stătea acum ca niște momâi reci și fără glas.

Apoi totul a fost cuprins de o învălmășeală totală. Oameni și cai. Turci, polonezi, tătari, ruteni, moldoveni , moldoveni. Moldoveni care se măcelăreau între dânșii pentru o putere iluzorie. Azi în palat – mâine suspine și regrete.

Ce s-a întâmplat cu Ștefan Potocki? Cu Samuel Korecki, care posibil cunoșteau arta militară nu din auzite!?  Care a fost pricina acelui dezastru de la Cornul lui Sas? Tinerețea  unor tineri zvăpăiați de 26 de ani? Lipsa unei experiențe militare s-au poate bravadă și neseriozitate  în pregătirea unei campanii militare împotriva unui vrăjmaș, care nu a fost luat în serios, și care le-a jucat festa!

Oastea lui Tomșa vodă număra la 20 mii de oameni – turci, tătari și moldoveni. Mult mai numeroasă de cât a lui Ștefan Potocki.   În fața unei oaste destul de numeroase, polonezii ar fi  trebuit să se folosească tactica, care era aplicată  în acele vremuri – șanțuri de apărare și fortificații din pământ, avansate. Nu au fost ! Aproape toată oastea lui Potocki a fost măcelărită.

Comandantul trupelor turcești aga Husein, întreprinde ultima lovitură, trimițându-l  pe Tomșa asupra lui Ștefan Potocki cu forțe proaspete.

Ștefan Potocki și Constantin Movilă sunt luați ostatici  și trimiși la Istanbul. Spre nenorocirea familiei lui Elisavetei Movilă în timpul trecerii peste râul Nistru, Constantin Movilă s-a înecat. Plânset, vaiete și suspine în Casa Movilă.

Regrete? Nu cred!

Mare jale a fost nu numai în familia Elizavetei Movilă da și a altor sute și sute de familii poloneze. Zdzislav Speralski a prezentat în cartea sa „Moldavskie Avantiurî” registru pierderilor  poloneze.

Husari:

Compania panului Kaminski  a căzut toata pe câmpul de luptă.

A panului Iordanski – 200 de călăreți uciși. A panului Dworzicki – 

  1. A panului Uiazdowski – 160. A panului Homentowski -100. A panului Tworzanski – 100. A panului Seniuta -100. A panului Ozehowski – 100. A panului Iordan Spâtik – 100. A panului Krezelewski – 100. A panului Pihta – 100. A panului Klodnicki – 100. A panului Stroici – 100. A panului Sobekurski – 100. A panului Malecki- 100. Și a panului Stanislaw Potocki  – 200, se spune că și fratele lui, Jerzy ar fi murit la Cornul lui Sas. Este o eroare. Stanislaw a decedat la 1667, iar Jerzy pe la 1616.

Cazaci :

A panului Zaborowski – 100 uciși. A panului Hanski -100. A panului Wasilkowski – 100. A panului Marek – 200. A panului Krzemenicki – 200. A panului Hrzanowski -200. A panului Lujkowski – 100.

Și-au găsit a lor sfârșit pe câmpul de luptă și o mulțime de boieri  de la curtea a lui Constantin Movilă, din neamuri vechi, cu rădăcini adânci de pe vremurile primilor voievozi: Vasilie Stroici logofătul, Balica hatmanul, Chiriță postelnicul, Miron stolnicul și mulți alți boieri .

Trist registru. Predicția lui Stanislaw Zolkiewski s-a adeverit.

Campania a adus „mai multă amărăciune de cât distracție”.

(Va continua)

Valentina și Nicolae Bulat, Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca

Citiți mai jos prima parte a articolului…

Patru sute de ani de când în ținutul Soroca, în luptă cu turcii, a fost ucis hatmanul Stanislaw Zolkiewcki

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.