SOROCENI NEMURITORI: Ion CODREANU — promotor al UNITĂȚII NAȚIONALE

0
86

„Cu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa noi trebuie să ne iubim Țara”. Acesta era crezul lui Ion Codreanu, născut la 1879 în comuna Ștefănești, județul Soroca. Toți colegii de luptă îl numeau moș Ion Codreanu pentru înțelepciunea sa și pentru cumsecădenia sa. Atunci când în Parlamentul de la București apăruseră discuții aprinse între Constantin Stere și Nicolae Iorga, marele istoriograf român, moș Ion Codreanu a afirmat: „Mi se cere a spune ceva despre Nicolae Iorga. Eu sunt prea mic să-mi amestec glasul meu printre cărturarii de seamă ai neamului meu”. „Lăsați țăranul acesta să vorbească — aveți multe de învățat de la el”. (Nicolae Iorga).

Ion Codreanu

Toți recunoșteau autoritatea morală și intelectuală a lui Ion Codreanu. A fost un autodidact. Avea doar studii elementare rusești, dar mereu l-a însoțit dorința de autodepășire. A învățat limba germană pentru a studia „Critica rațiunii pure” a lui Kant. Armata și viața i-au fost școala. Prin carte a ajuns la ziarul „Basarabia”. A învățat arta scrisului de la Constantin Stere, Emanuil Gavriliță, Alexei Mateevici, Sergiu Cujbă… Întors de pe front, participă (25-27 mai 1917) la Congresul Învățătorilor. Onisifor Ghibu scria: „Nespus de înălțătoare a fost cuvântarea soldatului Ion Codreanu din Ținutul Sorocii”. „O sută de ani am trăit în întuneric. Am strigat lumină, lumină, dar în zadar, Dumneavoastră, învățătorii, veți face lumină… Eu sunt țăran fără învățătură, dar știu ce înseamnă limba mamei. Pentru noi nu poate fi nimic mai sfânt decât limba moldovenească, adică limba română. Să zicem fără frică oriunde: români suntem, români ne cheamă! Mergeți ca apostolii prin Basarabia. Nu interesele de clasă să ne mâne, ci interesul național”.

Conferința de Pace de la Paris

Ce lecție de folos este pentru politicieni și intelectuali cuvântarea lui moș Ion Codreanu! La 27 martie 1918, a votat în Sfatul Țării Unirea Basarabiei cu Țara. A fost deputat în Parlamentul României. În 1919-1920, a participat la Conferința de Pace de la Paris. În funcție de translator l-a avut pe Sergiu Cujbă, fiul scriitorului Victor Crăsescu… Un caz amuzant, care scoate în evidență înțelepciunea lui, — fiind la Paris permanent se plimba și admira frumusețea orașului și într-o zi s-a rătăcit și intrând într-un local a rugat să fie servit cu o cafea. Nu cunoștea franceza, de aceea a luat un șervețel, a desenat o vacă și o femeie, care o mulgea. De altfel, la Paris a apărat identitatea noastră românească. Era foarte dur cu renegații Krupenski și Șmidt, Țiganco, tatăl cazacilor de pe Don, care afirmau că 70 la sută din populația Basarabiei sunt cu Rusia.
La 25 iulie 1940, a fost arestat și închis în penitenciarul din Bălți. La 25 mai 1941, a fost extrădat în România și schimbat pe Ana Pauker. A luptat pentru Basarabia, pentru retrocedarea ei…

O pagină aparte din activitatea sa a fost prietenia cu Constantin Stere, care era cu 12 ani mai mare decât moș Ion Codreanu. Ținea mult la prietenia lor — „…sunt descris și eu de Stere în romanul „În preajma revoluției — Ioniță Cornea”. La 8 aprilie 1930, Constantin Stere îi trimite o scrisoare-testament moșului Ion Codreanu și tuturor basarabenilor… „Iubite moș Ioane, îmi îndrept gândul spre dumneata și, în persoana dumneatale, spre toți prietenii mei și tovarăși de luptă, către întreg acel norod de țărani din Basarabia. Nu-mi pot găsi un mai vrednic purtător de cuvânt decât pe bătrânul care, silit să-și muncească ogorul țărănesc, a știut decenii cu cinste să-și ducă sarcina de luptă pentru ființa națională”.
La 16 ianuarie 1949, se stinge din viață, la vârsta de 70 ani.

Ana Bejan, profesor, preşedinta Fundaţiei „Gr. Vieru”

*Sponsorul rubricii este SRL „NOUSTIL”, directoare Ecaterina Martâniuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.