Ecoul sărbătorilor. Vă felicită Ansamblul folcloric cu titlu model „Băcițele” din comuna Căinarii Vechi, Soroca

0

Formaţia folclorică model ”Băciţele” (scurt istoric)

Nina Manea: Din cele mai vechi timpuri, ocupaţia de bază a oamenilor din satul nostru a fost păstoritul, îndeletnicire pe care căinărenii au ştiut să o păstreze ca obicei legat de folclorul păstoresc. Ciobanii în vârstă transmit cu drag această meserie fiilor, nepoţilor. Avem dinastii întregi împătimite de acest meşteşug: Tudor, Alexandru, Oleg și Iurie Cebotari; Vladimir și Petru Berzoi; Mihail, Ruslan și Marin Mariţ. Formaţia „Băciţele” a fost fondată în anul 1986 de către Ecaterina Trinchineţ, o mare cunoscătoare și iubitoare a folclorului local. Acum 30 de ani, în 1989, cu susţinerea folcloristului (doctor în etnologie, Maestru în Artă) Tudor Colac, formaţia a organizat în Căinarii Vechi prima ediţie a Festivalului raional de folclor păstoresc ”Ieşirea la păşunat” (din 2008 -,,Pe-un picior de plai”). Am activat în cadrul formației ”Băciţele” de la înfiinţare și până în prezent, conducând și ansamblul de copii ”Miorita”, care, de rând cu cei maturi, a participat la mai multe festivaluri, inclusiv la festivalul internaţional ”Trandafir de la Moldova”, ediţia a XXIV-a, Strunga 90, România.

Din păcate, o perioadă de timp (2000-2008) formaţia n-a activat, însă graţie Secţiei Cultură şi Turism Soroca (șef Gr. Bucătaru), Primăriei Căinarii Vechi (primar Veaceslav Terentii), ansamblul, într-o componenţă nouă, şi-a reluat activitatea (2008), în anul 2009 conferindu-i-se din nou titlul „Model”, fiind condus până în anul 2014 de către mult regretatul Andrei Manea — soțul meu. În același an (2008), s-a reuşit reînnoirea tradiţiei satului de a sărbători la Sf. Gheorghe festivalul ”Pe-un picior de plai” — ieşirea la păşune a oilor, sărbătoare frumoasă, aşteptată de toţi sătenii. Pe parcursul anilor 2009-2018, am participat la majoritatea măsurilor culturale organizate în cadrul raionului, ocupând locuri de frunte. Mulți membri ai formației activează de 30 de ani, dar avem şi tineri, cărora le place folclorul şi datinile noastre strămoșești.

Pe parcursul acestui an am participat la diferite activităţi artistice şi concursuri organizate în sat, raion și în republică (or. Strășeni), inclusiv la două festivaluri în raionul Iampol, Ucraina.

Membrii formației folclorice,,Băcițele”: Nina Manea (conducător), Valentin Zemcic (acompaniator), Natalia Zemcic, Tatiana Bilic, Ina Mariț, Victorel Mariț, Ana Pasa, Nadejda Panico, Nicolae Tagadiuc, Serafima Tagadiuc, Igor Stramalovschi, Larisa Marinescu, Iulia Djuromschi, Lucia Nemeț, Larisa Croitoru.

Nina Manea, conducător al formației folclorice model ”Băcițele”

Născută la 19 mai 1954 în satul Căinarii Vechi, Soroca. Absolventă a Institutului Pedagogic ”A. Russo” din or. Bălți, Facultatea Limbi Străine, specialitatea profesor de limbă franceză, cu un stagiu de muncă de 40 de ani în domeniul pedagogiei și administrației publice.

Nina s-a născut în familia numeroasă (șase fiice) a lui Pavel și Nadejdei Burlac, mari iubitori de folclor și îndeletniciri meșteșugărești populare, care a reușit sa altoiască această dragoste și fiicelor sale. De mici au deprins arta țesutului covoarelor și nu numai. Familia Andrei și Nina Manea au crescut și educat două fiice — Mariana și Vilena, care le-au dăruit patru nepoței — două fete și doi băieți, care sunt de asemenea împătimiți de artă și cultură.

Nina Manea, conducător al formației folclorice model ”Băcițele”

Născut la 22 iulie 1977 în satul Cotea, Briceni. Studii: Școala pedagogică ”B. Glavan”, pedagogia muzicală, Soroca. Profesor la Școala de muzică din satul Căinarii Vechi, Soroca.

Spicuiri din repertoriul ansamblului folcloric model ”Băcițele”

„Aseară la șezătoare”, ”Ce stai, Ghiță, supărat”,”Frunzuliță, mintă rece”, ”Chiriac s-ar însura”, ”Frunzuliță mere, pere”, ”Of, măi frate și măi vere”, ”Of, leliță Mărioară”, ”Cântec pentru părinți”, ”Foaie verde, doi bujori”, ”De la Cernăuți la vale”, ”Pe sub salcia pletoasă”, ”De-ai luat pe umeri crucea”,”Capra”, colinde.

Perle folclorice din repertoriul ansamblului

Colindă: Astăzi am văzut minune

Astăzi am văzut minune,

Precum îngeraș ne spune

Că nu este acela om

Să cânte ca Solomon

Din gură și din cimpoi,

Precum vă cântăm și noi.

Noi cântăm aleluia,

Ni s-a născut Mesia

Cu numele de Hristos,

Să ne fie de folos.

Sfânta Maică la fereastră,

Ieși, fiule, în grădină.

Fiu-îndată s-a-nchinat

Și-n grădină-a alergat,

Mărul mi l-a scuturat

Un măr roșu a chicat.

Jidovii de veste-au dat

Și l-au prins și l-au legat.

Și atât l-au chinuit

Pân’ pe cruce l-au suit

Cu-a lor suliți l-au străpuns,

Apă și sânge a curs.

Sfânta maică-ncepe a plânge,

Ce se varsă-atâta sânge.

Sfânta maică mir a strâns

Într-un păhăruț de-argint.

Să fie de miruit

La tot omul pe pământ.

Pe cei mici de botezat,

Pe cei mari de cununat.

O, Hristoase, slavă ție,

La mulți ani cu bucurie!

Capra

Vine capra de la munte

Cu steluțe albe-n frunte.

Refren:

Ha-ța-ța, căpriță, ța,

Că numai zăhar ți-oi da!

Capra-i din Căinarii Vechi

Și-i hrănită cu curechi.

Refren

Îi hrănită cu tărâță,

Ca să aibă lapte-n țâță.

Refren

Iese capra până-n tindă

Și se uită în oglindă.

Refren

Capra noastră-i din Căinari

Și-i hrănită cu strujani.

Refren.

A cui sînt aceste curți

A cui sînt aceste curți

Refren:

Vailerom și flori de măr!

Așa înalte luminate,

Refren

Cu lanțuri de fer legate?

Refren

Dinaintea acestor curți

Refren

Sînt doi meri și doi prăsazi,

Refren

La tulpina merilor

Refren

Este un pat mândru-așezat,

Refren

Dar în pat ce-i așternut

Refren

Un covor până-n pământ

Refren

Și-o prostire mândră aleasă

Refren

De stăpâna cea de casă,

Refren

Dar la masă cine stă

Refren

Tot Ajunul și Crăciunul.

Refren

Rămâi, gazdă, sănătoasă,

Refren

Noi plecăm la altă casă!

Refren

Activitatea artistică curentă a ansamblului

Concerte în teritoriu: „Asta-i sara de Craciun” — Căinarii Vechi, s. Floriceni, grădinița de copii, centrul medicilor de familie; Mărțișor — ”Sărut, femeie, mâna ta” — Căinarii Vechi, s. Floriceni; „De ziua victoriei”; Prezentarea satului ca loc turistic; „La gura sobei” — șezătoare. Activități în raion, RM și Ucraina: „Târgul meșterilor populari”; ”La cuptorul cu plăcinte” — Șolcani; ”Festivalul Național al Mărului”; Ziua orașului Strășeni, s. Oxanovca. În pregătire: „Iarmarocul de Crăciun”; „Revelion 2019”.

Consemnare: Ignat Berbeci, ONG „PRO-CULTURA”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.