Oameni de pe file de istorie. Oameni care au fost

0
65

Istoria Sorocii constituie nu numai evenimentele bune sau rele care au marcat-o, ci și oamenii care, având un crez, au făcut istorie la Soroca. Iar istoria secolului al XX-lea a fost foarte zbuciumată pentru generațiile care au făcut istorie în acea vreme. Printre cei care au scris pagini de istorie a or. Soroca este și Stepan Mihail Untura. Eu, născut la Cureșnița, fiind copil, auzisem de acest om de care vorbeau de bine consătenii mei: a ajutat pe cineva, a rezolvat problema cuiva, a pus un cuvânt bun pentru cineva…

S-a născut Stepan Untura la 27 august 1917, într-o familie de țărani săraci, atunci când Imperiul Rus se destrăma frământat de războaie, revoluții și sărăcie. Satul de baștină a fost Hrușca Camencii, din Transnistria. Dumnezeu a făcut ca familia lor să treacă peste toate greutățile vremii. Când a venit momentul, a mers la Școala primara din sat, apoi la cea de 8 clase din Camenca, ca mai apoi să se întoarcă la Hrușca pentru a-și susține familia. Cârmuirea colhozului l-a trimis la cursurile de tractoriști, de unde apoi a ajuns să fie angajat la Stația de mașini și tractoare din r-nul Camenca. Ca orișice tânăr sănătos, din 1938 și până în 1940 a făcut serviciul militar. În acest timp Basarabia, în urma pactului Ribbentrop — Molotov, a fost anexată de URSS. După serviciul militar, Stepan Untura a venit la Soroca, centru județean, unde s-a angajat ca șofer la întreprinderea de transport auto din oraș.

Din arhivă

Războiul nu a trecut pe alături de Stepan Untura. La 23 iunie 1941, este mobilizat, de unde urmează să lupte pe frontul de sud, ca mai apoi să lupte în Caucazul de Nord. În luptele pentru Krasnodar, la 30 mai 1943, va fi grav rânit. După tratament, comisia medicală îl va scuti de serviciul militar. A fost decorat cu mai multe medalii, printre care și „Pentru vitejie în muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei 1941-1944”. De cum s-a întors la Soroca, Consiliul Județean l-a trimis la lucru în raionul Cotiujeni (Cotiujenii Mari), fiind numit în funcția de vicepreședinte al comitetului împlinitor raional, ca mai apoi, în noiembrie 1946, să fie numit în funcția de președinte. Tot atunci el devine și membru al partidului bolșevic. Nu a fost cea mai ușoară vreme — război, foamete, colectarea pentru stat a produselor agricole, deportările, iar Stepan Untura era omul statului. Cum de a reușit el să-și păstreze respectul și stima oamenilor a rămas necunoscut, dar se vede că nu fără urme pentru sănătatea lui Stepan Untura.

La 16 februarie 1947, Stepan Untura a fost ales deputat în Sovietul Suprem al RSSM. În perioada când L. I. Brejnev lucra în RSSM, Stepan Untura a făcut cunoștință cu Primul secretar al PC(b) din RSSM, la care avea un respect deosebit pentru activitatea lui în organele de conducere. Pe timpul lui Brejnev, legătura dintre centru și provincie se făcea prin radio. Așa că de succesele sau insuccesele conducătorilor județeni și raionali cunoștea toată republica. Brejnev de mai multe ori cu prima ocazie transmitea salutări lui Stepan Untura.

Din 1953, Stepan Untura se află cu traiul la Soroca, unde este angajat în mai multe funcții de conducere. A fost director la Combinatul industrial din oraș, director al Combinatului de Deservire Socială din Soroca, administrația morilor…, bucurându-se de respect și stimă de la colegii de lucru și numai.

Stepan Untura nu a fost omul care, fiind în serviciul statului, a uitat de familia sa, la care ținea foarte mult. S-a căsătorit cu Parascovia Grigore Untura (n. la 1925), care permanent a lucrat ca pedagog la Școala moldovenească nr. 1. Parascovia și Stepan Untura au avut 3 fiice: Ludmila, care a devenit un bun medic de categorie superioară la Chișinău, Alla, profesor de pian, grad superior, care a activat mulți ani la Școala de Arte „Eugen Coca” din Soroca, și Stella — profesor de chimie, grad superior, care în prezent lucrează la Liceul Teoretic „A. S. Pușkin” din Soroca. Eleva cunoscutului profesor de chimie Boris Pasecinic, Stella are un fecior, care poartă numele bunelului, Ștefan. Este student. Ștefan este absolventului Liceului „A. S. Pușkin” și al Școlii de Arte „Eugen Coca” la clasele pian, vioară și acordeon. Aici se poate spune că Ștefan-juniorul a moștenit de la bunel dragostea pentru muzică.

Stepan Untura, președinte de raion, director al mai multor întreprinderi din oraș, avea o dragoste deosebită față de muzică. Stepan Untura cânta la mai multe instrumente muzicale de suflat, la pian și la chitară. În serele lungi de iarnă, când vijelia bătea la ferestre, din casă lui Stepan se auzea cântec de chitară. Și-a iubit mult fiicele, era animatorul celor mai multe surprize pentru dânsele. Aveau și un patefon, primit ca premiu, de la care în zilele de duminică sau sărbătoare peste lunca Nistrului răsuna Rio-Rita. Sâmbăta iubea să meargă la baie cu prietenii și o garafă de rachiu. Așa era tradiția. Iar soția, Parascovia, îl aștepta cu o covată de plăcinte.

Din arhivă

A fost o persoană care sare la nevoie. Mulți din oraș și raion și astăzi sunt recunoscători pentru ajutorul primit de la Stepan Untura. Pe mulți i-a scos în lume, i-a ajutat în clipe grele cu un sfat, cu un cuvânt plin încredere, pe cineva l-a scăpat de închisoare, lucru care se putea întâmpla cu orișicine într-un regim totalitar predominat de frică și suspiciuni.

Puterea Sovietică l-a apreciat destul de bine pe omul Stepan Untura pentru munca depusă la administrarea mai multor întreprinderi de stat. Printre mulțimea de medalii și diplome se evidențiază Ordinul Drapelul Roșu de Muncă și „Fruntaș al deservirii sociale”.

La 15 august 1977, Stepan Untura, subit, a încetat din viață, lăsând urmașilor o mică pagină de istorie a propriei vieți și activități, legate strâns de dezvoltarea orașului și raionului Soroca. Îl cunosc atât pe nepotul lui Stepan Untura — Ștefan, care este un tânăr deosebit, dar și pe fiicele Alla și Stella, doamne inedite din viața culturală și educațională din micul orășel din lunca Nistrului.

O sută de ani de la nașterea Lui Stepan Untura (27 august 1917) cuprinde numai trei generații, cărora le-a fost dat fiecăreia în parte să cunoască vremuri pline de restriște, bucurii, retrăiri și speranțe — în Ștefan, nepotul lui Stepan Untura.

Nicolae Bulat

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.