Vlad Moldovan: “Europenii, când vin, văd „altceva”-ul , pe care noi nu-l vedem”

0
88

Vlad Moldovan este născut în oraşul Soroca, de profesie arhitect, secretar ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor şi Siturilor — n.a.) din Republica Moldova, iar în ultimul timp a fost şi manager al proiectului COMUS. Pe final de proiect l-am invitat la o discuţie despre cum s-au desfăşurat activităţile la Soroca şi potenţialul cultural-turistic al localităţii noastre.

− Ce este COMUS? Proiectul s-a încheiat, iar unii soroceni, ba chiar şi ditamai consilieri locali, nu au înţeles ce a însemnat el pentru Soroca.

− COMUS este un exerciţiu de lucru în cadrul unei comunități locale. Ei au anumite experienţe şi practici în Uniunea Europeană care dau rezultate. La noi ele nu se întâmplă fiindcă oamenii doresc, de obicei, rezultate imediate şi chestii palpabile din start, plus așteaptă totul de la administrația locală. Vor deodată cetatea restaurată, vor drumuri bune şi turişti din pod. În general, lucrurile nu funcţionează în felul acesta, în special atunci când chestiile acestea sunt super scumpe şi costă milioane de euro. Sunt donatori, cum ar fi fondurile de finanţare, fiindcă ele pentru aceasta au fost constituite. Europenii au fondurile lor, ne ajută și americanii, japonezii. Fonduri sunt, dar când te duci la orice investitor, şi-i spui că vrei să deschizi o covrigărie şi-ţi trebuie 20 mii de euro, el spune: arată-mi un plan de afaceri, care este grupul țintă, câţi oameni crezi că vor veni, fundamentează chestia asta cu un Studiu de Fezabilitate. Acum imaginează-ți că nu mergi la un investitor privat, care are un interes clar de beneficiu financiar, dar te duci la nişte finanţatori importanţi, şi nu ceri pentru o covrigărie, dar ceri ceva pentru oraş, să restaurezi cetatea, de exemplu. În programele lor de finanţare ei scriu că nu finanţează chestii pur tehnice, cum ar fi o ţeavă sau un drum, dar finanţează proiecte care să ridice implicarea societăţii şi să mărească transparenţa. Da, ei fac ca să apară un drum, dar tot procesul trebuie să fie făcut aşa ca oamenii să participe, iar fiecare ban cheltuit să fie vizibil şi fără corupţie. Toate programele acestea sunt făcute aşa ca să întărească democraţia şi procesele democratice.

În cazul dat COMUS a fost un exerciţiu, un exemplu de a crea o fundamentare, cum ar fi un business-plan pentru investitori. Dacă vine primăria şi spune că la noi malul Nistrului de 30 de ani este în stare deplorabilă, asta nu va funcţiona. La COMUS s-au organizat un şir de şedinţe unde a fost inclus un grup local de cetăţeni interesaţi pe care-i afectează ce se întâmplă în oraş. Şi pe cine-i afectează? Administraţia oraşului, consilierii, organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii care locuiesc nemijlocit în acel loc, conducătorii unor instituţii culturale sau de învăţământ, mass-media şi oamenii de afaceri.

Deci, aceşti oameni interesaţi se strâng la o masă împreună cu administraţia şi cu un suport oficial din partea autorităţilor naţionale, în cazul nostru era Ministerul Culturii, și printr-un șir de analize și discuții identifică și fundamentează cele mai optime și prioritare intervenții în oraș. Aceste ședințe au culminat cu un Plan de Referință pentru Soroca, în care au fost trecute în jur de 30 de acțiuni concrete. Este un document strategic adoptat de Consiliul Municipal. Din aceste 30 de acțiuni au fost alese două pentru a fi făcute Studiile de Fezabilitate în cadrul COMUS. Dar documentul oferă posibilitatea de a identifica resurse și donatori practic pentru toate aceste 30 de acțiuni.

Planul de referință adoptat oficial este un pas mai mult ca necesar pentru a accesa fonduri și din acest punct de vedere Soroca este singurul oraș din țară cu un astfel de document.

Activităţi complementare de vizibilitate ale proiectului: crearea planului de referinţă, realizarea şi promovarea unui film documentar despre patrimoniul cultural și istoric al orașului Soroca, desfăşurarea unui concurs de desene și picturi pentru copii “Repere culturale ale orașului Soroca”, organizarea a două tururi pietonale ghidate, editarea broşurii “Povestiri de la bunici”, găzduirea unui atelier internaţional etc.

− Cine nu prea s-a implicat în activităţile COMUS, deşi ar fi trebuit?

− Am fi vrut ca în şedinţele acestea, când se discuta despre beneficiul social şi care este rolul nu doar de a repara cheiul Nistrului, de exemplu, prin astuparea găurilor şi înnoirea zidului, ci prin amenajarea locului în aşa fel ca oamenilor să le fie mult mai comod să vină încoace, oamenilor să le fie interesant să vină aici. Atunci când localnicii vor veni aici absolut firesc şi se vor simţi bine, atunci prin faptul că spaţiul va fi viu, vor veni şi turiştii. Ca să se întâmple acest lucru nu trebuie să ne limităm doar la văruirea zidului şi astuparea găurilor, adică reparații curente, dar obligatoriu să fie regândită relația dintre oraș și Nistru, dintre om şi râu. Cum ar fi să fie fără obstrucţionări ale vizibilităţii sau a accesului spre Nistru. Eu ca să ajung la apă trebuie să cobor scările, care sunt foarte rare. Altfel riscăm să perpetuăm starea actuală, reparând ceea ce este, perpetuăm starea amorfă a populaţiei. Oamenii sunt apatici din această cauză, fiindcă nu văd schimbări. Ar fi fost foarte bine ca primarul sau măcar unul din viceprimari să participe la toate şedinţele. Domnul Bordian a fost la câteva ședințe şi domnul Grabciuc tot, dar asta a fost la primele şedinţe, când noi formulam un limbaj comun ca să ne înţelegem mai bine între noi. Consider că era mai oportună prezența continuă pentru a ajunge la realitatea viziunii identificate. În Georgia de exemplu la toate ședințele a participat și guvernatorul, cum ar fi președinte de raion la noi, și un viceprimar.

Redescoperă Soroca din perspectiva istorisirilor bunicilor, colectate de la copii. Vezi culegerile AICI.

− În schimb, primarul Victor Său şi viceprimarul Mihail Grabciuc au mers în deplasările de peste hotare din cadrul Comus…

− Sper totuşi că ei sunt determinaţi să susţină chestia aceasta şi să meargă înainte. Proiectul COMUS s-a încheiat în Soroca, dar promovarea Studiilor de Fezabilitate care s-au realizat în cadrul proiectului trebuie să o facă primăria. Eu, care am investit atâta timp în COMUS, m-aş simţi foarte rău dacă rezultatele COMUS nu vor fi valorificate. Mai ales că sunt cazuri similare. În Sibiu prima oară au venit experţi internaţionali în urbanism prin 1993. Au fost invitaţi de nemţii care au făcut proiectul pe banii Luxemburgului. Au făcut o analiză şi un studiu urbanistic şi au spus că da, oraşul este unul istoric şi el merită păstrat şi trebuiesc investiţii.

Au trecut mai mulți ani şi toate documentele celea produse au stat în sertare. Apoi a venit o altă delegaţie de urbanişti în 1999, care a găsit Sibiul în aceeași stare, fiind pe atunci ca Soroca de acum. Casele erau vechi, dar unii începuse-ră să-şi pună termopane, să le mutileze imaginea autentică,  deci situația era gravă și trebuia de intervenit. Dar fiindcă nu erau bani s-a propus strategia numită “Pas cu Pas”. Şi timp de câțiva ani după ce au fost scrise acele idei, planurile de acţiuni au stat iarăşi în sertare. Apoi a venit la putere un primar mai academic, Klaus Iohannis, actualul preşedinte al României, acesta a înţeles foarte bine ce scrie sub praful de pe documentele celea şi a implementat acea strategie.

Apropo, aceeaşi metodologie a folosit-o când a devenit preşedinte şi a zis că „Noi ridicăm România pas cu pas”. A scris şi o carte care se numeşte “Pas cu Pas”. Noi nu reinventăm roata, dar acolo unde s-au vrut rezultate au fost implicaţi toţi. Rezultate sunt când funcţionează totul ca un întreg: primăria ajută, autorităţile naţionale adaptează legislaţia şi scot barierele, când trebuie, iar comunitatea participă, chiar și voluntar.

COMUS — „Strategii urbane ghidate de comunitate în orașe istorice” este un proiect comun al Consiliului Europei și al Uniunii Europene care vizează activitățile de cooperare multilaterală cu Armenia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus. Acesta este implementat în nouă orașe istorice și se axează în mod specific pe reabilitarea urbană integrată și conservarea patrimoniului cultural. Soroca este orașul pilot selectat în Republica Moldova pentru testarea și implementarea politicilor urbane integrate și a proiectelor de reabilitare concrete, alături de mai multe activități de implicare a comunității care vizează să dezvolte sentimentul de asumare a responsabilității la nivelul comunității. (Sursa COMUS)

− Din cele câteva zeci de acţiuni s-au ales în final două…

− Pentru două s-au făcut Studii de Fezabilitate, şi anume: la cheiul Nistrului şi blocul vechi al Colegiului “Mihai Eminescu”, anume acestea au cel mai mare impact social. Cheiul Nistrului aparţine tuturor locuitorilor şi aici se pot implica toate şcolile, minorităţile naţionale, pensionarii şi alţii, fiecare îşi poate găsi loc aici pentru a-l valorifica împreună cu primăria. Iar la Colegiul “Mihai Eminescu”, care cândva a fost foarte mare, având în vedere calitatea blocului vechi, de ce să nu redevină el iarăşi un Centru Educaţional care să nu se rezume doar la activităţile din colegiu. Printre noile activităţi să fie cele de cercetare, schimb de experienţă, cursuri de la profesori străini, parteneriate cu alte colegii şi universităţi.

− Cine, când şi cum trebuie să facă următorii paşi?

− Recent a fost aprobat bugetul local, dar ar fi fost foarte bine dacă aleşii ar mai fi aprobat câte vreo 2-3 mii de euro pentru alte 3 studii din astea. Şi dacă le preiei din experienţa COMUS, poţi să o încadrezi ca rezultat al acestui proiect când o dai la finanţator şi deja ai un fundament. Dacă s-ar folosi platforma existentă, ea oferă un potenţial foarte mare pentru a căuta şi a aduce investiţii în oraş.

Teoretic ar trebui să rămână cineva interesat în primărie cu ochii pe toate ofertele de finanţare, fiindcă deja are un produs gata, cum sunt Studiile de Fezabilitate, din care poate beneficia. Dar poate să se implice şi orice Organizaţie Non Guvernamentală împreună cu primăria, ba poate să se adreseze şi la Ministerul Culturii. Multe din ele pot fi implementate și fără suportul autorităților locale sau naționale, este necesară o voință comunitară, grupuri mici de inițiativă.

Au fost selectate cinci proiecte pentru care au fost făcute Studii de Prefezabilitate, iar pentru primele două au fost realizate şi Studii de Fezabilitate:
1. Amenajarea malului Nistrului şi a spaţiului public adiacent;
2. Reabilitarea clădirii Colegiului “Mihai Eminescu”;
3. Revitalizarea străzii Decebal între str. Ştefan cel Mare şi Maria Cebotari;
4. Reabilitarea Muzeului de Istorie și Etnografie;
5. Reabilitarea cu conversie funcţională a fostei vile Aleinicov în centru cultural.

− Apropo, ce potenţial turistic are Soroca?

− Europenii sunt obosiţi de patrimoniul lor, el este aproximativ similar peste tot la ei, altfel spus ei îl cunosc, iar la noi este altceva. Europenii, când vin, văd altceva-ul acesta, pe care noi nu-l vedem. Având în vedere aceasta, singurul lucru care ne încurcă pe noi să preluăm o bună parte din toţi turiştii care vin în Republica Moldova sunt aceste lucrări pe care trebuie să le facem. Cetatea este deja restaurată, în prima etapă, apoi trebuie să urmeze strategia de valorificare a cetății, mai multe festivaluri, de convins rromii să facă şi un festival al lor, inclusiv în dealul Sorocii, orășenii să de-a în chirie încăperi pentru turiști pe platformele on-line de găzduire etc. Cred că în casele rromilor ar sta mulți curioși. Știm că rromii de la noi sunt foarte primitori.

− Vorbeam anterior de Nistru, dar cum crezi că ar trebui să fie amenajat malul unui râu în stil european?

− Sunt foarte multe soluţii şi eu ca arhitect nu mă pot opri la o anumită sugestie. Dar a restabili legătura cu apa este obligatoriu, fie mai multe scări, sau alte idei, totul depinde de proiectul unui arhitect. Zidul acesta de pe malul cheiului nu trebuieşte, vrei să vezi apa, nu zidul, fiindcă are alt efect psihologic când nu sunt bariere. Împotriva inundaţiilor pot fi găsite alte soluţii, ca în unele oraşe aşezate pe malurile râurilor, cum ar fi sisteme speciale de protejare, pot fi şi automatizate, ca în Ungaria sau Slovenia. Mai multe scări de acces şi pante din piatră până în apă ar ajuta. Arbuştii de ienupăr de pe cheiul Nistrului au două funcţii, una pozitivă şi alta negativă:  prima — opresc vântul, iar aceasta este foarte bine, dar în acelaşi timp îngrădesc vizibilitatea spre Nistru. E fain să faci promenade pe malul Nistrului, dar dacă nu vezi Nistrul care-i sensul? Căutaţi orice colecţie on-line de amenajări pe malurile râurilor şi veţi vedea, mai ales la acelea pline cu oameni, că lumea stă mai că deasupra apei, chiar şi pe punţi de lemn. Trafic de automobile pe malul Nistrului nu trebuie să fie, pot circula doar proprietarii care au case în zonă şi care-şi duc maşinile în garaj.

− Aţi propus separarea cheiului în mai multe segmente…

− În Studiul de Fezabilitate pentru cheiul Nistrului din cadrul COMUS s-a separat cheiul în câteva zone, cum ar fi cea de valorificare a cetăţii. Aici sculptorii de piatră de la Cosăuţi ar putea să deschidă un atelier unde oricine ar putea să bată de două ori într-un semifabricat şi să-l finiseze. Dacă eşti fierar din dealul Sorocii — să-ţi deschizi o fierărie mai turistică aici pe loc. Oamenii vor interacţiune. De la vamă până unde se termină zidul este zona Bujărăucii, care poate fi mai modernă şi pot fi puse platforme pentru skate-uri şi alte sporturi, cum ar fi canoele şi valorificarea acelei construcţii nefinisate de lângă vamă. Apoi spre Soroca Nouă, noi am numit-o zona naturală sau verde, şi unica intervenţie care trebuie să o facă autorităţile este ca, atunci când plouă, să nu fie glod. Fie pun o cărare de scânduri până la plaja de la Soroca Nouă. Acolo sunt şi pârâiaşele care vin de la iaz şi ele pot fi frumos amenajate de arhitecţi. Zona aceasta nu trebuie artificializată până la asfalt şi pavaj, nu are sens. În partea de jos a cheiului, după parcul “Ion şi Doina Aldea Teodorovici” începe oraşul modern din secolul XIX şi corespunzător ar putea să fie caldarâm de epocă şi felinare autentice, dar nu kitsch-ioase. Mai încolo este zona care trebuie să lege scările de la Lumânarea Recunoștinței cu orașul, și apoi să meargă spre izvorul de după pod. Tot ce s-a produs în cadrul COMUS a fost plasat şi pe pagina primăriei municipiului Soroca – http://www.primsoroca.md/documente-44-0-0.html, iar rugămintea mea pentru soroceni ar fi să le cerceteze, să facă grupuri individuale de lucru ca de exemplu să zicem pentru a valorifica vila Aleinicov. Beneficiul este unul comun, dar sunt sigur că fiecare își va găsi beneficiul său individual.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.