În municipiul Soroca, tradițional, spre sfârșitul lunii februarie, își fac apariția vânzătorii ambulanți de mărțișoare. După mai multe luni petrecute la crearea acestora, iată că a venit momentul când rodul muncii lor poate fi admirat și apreciat.
Și în acest an, creatorii de mărțișoare reușesc să ne surprindă printr-o diversitate impresionantă de modele. De la mărțișoare tradiționale, cu fire roșii și albe împletite, până la modele moderne din lut polimeric, fetru, metal, sticlă, etc.
Printre vânzători este și Nina, o femeie de peste 50 de ani, care și-a scos la vânzare creațiile. De mai mulți ani practică arta confecționării mărțișoarelor și ne-a dezvăluit că, tradiția rămâne încă în sufletul multor oameni, în special al celor mai în vârstă.
,,Copiii, nu vin. Este deja al doilea an, iar noi copii nu avem. Poate chiar nici nu sunt, părinții i-au luat peste hotare”.
Alături vinde o altă femeie, îi spune Elena și își așteaptă cumpărătorii. Ea consideră că generația tânără uită să aprecieze frumosul, uită să respecte tradițiile buneilor și străbuneilor noștri.
,,Sincer vă spun, mă doare sufletul când văd copiii că nu poartă un mărțișor, s-a uitat probabil de a respecta tradiția. Nu e nevoie să-l procure pe cel mai scump sau cel mai mare, poate fi unul simplu, dacă există două culori alb și roșu, deja tradiția e respectată”.
De tarabă se apropie Tatiana Volnițchi, o soroceancă, pasionată de mărțișoarele confecționate manual, împărtășește cu noi o înțelepciune, de care este convină: cultura unui copil se formează acasă, ceea ce vede în familie aceea va face și el.
,,Și buneii și copiii toți purtăm mărțișor. Depinde mult de cultura din familie, dacă mama cu tata o să spună că trebuie păi atunci într-adevăr trebuie. Generațiile diferă de la o familie la alta, așa-i ce să-i facem”.
Printre cei care vor purta mărțișoare este și Andrei, un bărbat pe care l-am întâlnit în parcul din preajma Cetății Soroca.
,,Mie îmi place să port mărțișor, pentru că aceasta e tradiția noastră, este folclorul nostru. De exemplu în Rusia sunt unele tradiții, iar în România altele”, ne-a spus acesta.
În curtea casei am găsit-o pe Liubovi Lupu, bucurându-se de adierea aerului primăvăratic. Pentru ea, mărțișorul este legat de multe amintiri frumoase.
,,Mărțișorul este un obicei extraordinar care numai la noi se respectă. Țin minte copiii erau la Kiev, era începutul primăverii, iar eu am cumpărat mărțișoare și numai noi eram deosebiți. Le purtam cu mândrie. Cândva confecționam mărțișoare, dar acum deja nu. Foarte fericiți erau copiii acolo unde în școală se preda broderie, eu așa fericire nu am avut parte. De-ar fi să se păstreze ceea ce este frumos, portul moldovenesc să fie transmis mai departe”, ne-a zis Liubovi Lupu.
În ceea ce privește prețul mărțișoarelor, cel mai scump și extravagant exemplar pe care l-am văzut expus în acest este unul handmade din pom-pom.
,,Cel mai scump costă 150 de lei, noi singuri le facem. Jumătate de an ne pregătim, nu este chiar așa de greu, dar totuși când te concentrezi pe un anumit punct, când stai și te joci cu fiecare detaliu în parte e nevoie de mult timp, nimic nu este ușor”, ne relatează vânzătoarea.
Autor: Dorina Cioca, stagiară
