Perioada 1-30 octombrie este Luna conștientizării cancerului de sân
Autoexaminarea sânilor trebuie să constituie un obicei constant în viața femeii moderne. Mai mult decât un simbol al feminității si maternității, sânul constituie o regiune anatomică a corpului care necesită o îngrijire la fel de importantă ca cea pe care o acordam altor zone, de exemplu, fața sau mâinile. Manevra de autoexaminare a sânilor este cea mai simplă și mai eficientă metodă prin care putem să diagnosticăm precoce atât cancerul de sân, dar și leziuni benigne și infecțiile, boli care pot fi tratate și vindecate.
Autoexaminarea sânului necesită doar 5 minute în fiecare lună. Aceste minute pot salva ani din viață!
REGULI GENERALE: Autoexaminarea sânilor este recomandată să se facă în primele 5 zile după terminarea sângerării menstruale. În cazul femeilor care nu mai au ciclu (la menopauză, în sarcină sau în cursul lactației după naștere), palparea se face în aceeași zi a fiecărei luni. Această evaluare se face cu bustul gol, cu mâinile încălzite. Multe femei preferă sa-și facă această evaluare la duș, pielea umedă favorizând palparea. Autoexaminarea sânilor se face prin inspecția și palparea bilaterală a sânului, mamelonului și axilei (zona de sub braț) unde se găsesc o parte din glanda mamară și ganglionii limfatici care pot fi afectați în bolile sânului. Metoda trebuie aplicată de obicei femeilor începând cu vârsta de 18 ani, pe parcursul întregii vieți. Rolul acestei examinări este ca femeia să se obișnuiască cu forma și structura propriilor sâni. Repetată în fiecare lună, această examinare va deveni rutină, pacienta își va cunoaște foarte bine structura sânului și va identifica rapid orice modificare. De multe ori această autoexaminare este însoțită de anxietate, pentru că femeile simt ceva la nivelul sânului, dar nu înțeleg ce simt și cât de important este. Trebuie cunoscute semnele de alarmă — acele modificări care au semnificație și care trebuie să determine pacienta să se prezinte la consult medical. Nu toate formațiunile descoperite la nivelul sânului sunt cancere. 80% din tumefacțiile descoperite la nivelul sânului NU sunt cancere.
PASUL 1 — INSPECTIA SÂNILOR
Se face la bustul gol, în fata oglinzii, cu suficient de multă lumină, pentru a evita umbrele proiectate pe sâni. Se urmărește amănunțit aspectul sânilor în mai multe poziții: cu mâinile pe lângă corp, cu mâinile în șold, cu mâinile ridicate deasupra capului. Se vor efectua mișcări de rotire a trunchiului pentru a inspecta fiecare parte a sânului, bilateral.
Ce trebuie urmărit la inspecție? Forma și mărimea sânilor — daca s-au produs modificări, daca a apărut o asimetrie de volum sau formă, dacă au apărut tumefacții ce deformează relieful sânului, daca s-au modificat pliurile naturale ale sânului. Aspectul pielii sânilor — dacă este similar bilateral, daca au apărut modificări de culoare, de relief, zone cu aspect de coaja de portocală sau roșeață sau zone cu vene dilatate. Aspectul areolei mamare sau mamelonului — modificare de formă, de culoare, eroziuni sau ulcerații, retracție de mamelon sau scurgeri spontane de lichid prin mamelon.
Diagnosticul de suspiciune al cancerului mamar — șase semne clinice posibile: Secreții mamelonare, altele decât cele lactate (frecvent sanguinolente); Modificări de formă ale mamelonului/ înfundare; Modificări ale formei sânului; Modificări tegumentare ale sânului: edem în coajă de portocală, eritem; Modificări de temperatură: creșterea temperaturii la nivelul sânului (semne inflamatorii); Modificări de consistență la palpare: duritate, senzație de împietrire; Eczemă persistentă la nivelul areolei mamare: boala Paget a mamelonului.
PASUL 2 — PALPAREA SÂNILOR
Se face cu mâna dreaptă pentru sânul stâng și cu mâna stângă pentru sânul drept. Se folosesc degetele 2-3-4, pulpa degetelor și nu vârful degetelor, discret depărtate. Palparea se face inițial superficial (pentru țesuturile superficiale), apoi cu o presiune medie (pentru cele intermediare) și apoi mai ferm (pentru țesuturile profunde), exercitând o presiune a glandei mamare pe peretele toracic. Palparea trebuie să fie progresiv mai fermă pe măsură ce sunt examinate țesuturile mai profunde, dar în nici un caz nu trebuie să fie dureroasă. Se va examina fiecare centimetru de sân, fără a pierde contactul cu sânul (nu se ridica degetele, nu se „sar” porțiuni de sân). Mișcările de palpare trebuie să fie blânde și fără grabă.
Este recomandată examinarea sânilor stând in picioare, apoi culcat pe spate, cu mâna sub cap de partea sânului ce trebuie examinat. Palparea în aceste 2 poziții favorizează explorarea fiecărei porțiuni de glandă mamară, indiferent de profunzime.
Sunt recomandate 3 modalități de palpare, care pot fi aplicate pe rând, în același episod de examinare: Metoda circulară în care se palpează mamela circular concentric de la periferie spre mamelon; Metoda în serpentină (verticală) prin care glanda mamară este palpată prin mişcări verticale descendente alternând cu cele ascendente; Metoda radiară pe sectoare de cerc dinspre periferie spre mamelon. Atenție la semnale de alarmă: Tumefacție nou apărută; Durere la nivelul unor tumefacții mai vechi; Scurgere mamelonară apărută în cursul palpării.
PASUL 3 — PALPAREA/ EXAMINAREA AXILEI ȘI A MAMELONULUI BILATERAL
Aceste 2 zone (mamelonul — central, axila — lateral) necesita o atenție specială, pentru că: La nivelul axilei există țesut mamar unde se poate dezvolta o tumora; Axila este o zona relativ traumatizată prin proceduri cosmetice, iar leziunile apărute la acest nivel sunt deseori atribuite aplicării de deodorant sau metodelor de depilare; În cazuri rare, prima manifestare a unui cancer poate fi o tumefacție axilară prin invazia ganglionilor de la acest nivel, fără tumora mamară palpabilă (așa-numitul cancer mamar ocult); Nu de puține ori prima manifestare a unui cancer de sân poate fi o scurgere mamelonară sau o eroziune a mamelonului; Palparea axilei se face în aceeași manieră folosită la palparea sânului — degetele 2-3-4 grupate, cu mișcări blânde, explorând toate laturile axilei în căutarea unei tumefacții nou apărute; Palparea mamelonului se face cu mișcări delicate, exercitând o discretă presiune pe areola mamară, dar și pe mamelonul cuprins între degete, în încercarea de a obține o eventuală scurgere mamelonară.
Atenție la semnale de alarmă: Tumefacție nou apărută la nivel de axilă; Scurgere mamelonară; Modificări de mamelon (retracție, tumefacție, eroziune).
Odată încheiata această examinare, femeia își va găsi liniștea și starea de bine dată de un rezultat bun al examinării.
În diagnosticul afecțiunii (prin autoexaminare și examen clinic competent) s-au format o serie de semne, grupate în:
SEMNE DE ALARMĂ: Tumora mică în sân; Secreție mamelonară; Contur neregulat al sânului; Retracție mamelonară sau cutanată; Nodul axilar (în 0,5% din cazuri cancerul “pitic”).
SEMNE REVELATOARE: Asimetria mamară (recentă); Desen vascular (venos) accentuat unilateral; Capitonajul tegumentului supratumoral; Pierderea paralelismului pliurilor cutanate; Retracția mamelonară cu oblicizarea liniei bimamelonare spre partea bolnavă; Eczema atizarea mamelonului, rebelă la tratament; Scurgeri mamelonare; Noduli de permeație cutanați; Exulceratia tumorală; Edemul cutanat (semnul cojii de portocala).
SEMNE CLASICE DE MALIGNITATE (prezente in 60-65% din cazuri): Tumora dură, fermă; Contur neregulat și difuz, limite imprecise; Fixare la parenchimul glandei și la planurile profunde (mușchii pectoral); Aderența la tegument; Retracția mamelonară; Ganglioni palpabili, ficși; Edem al brațului.
DE RETINUT! Autoexaminarea sânilor este cea mai ieftină și cea mai rapidă metodă de depistare a afecțiunilor sânului. Durează doar câteva minute, dar poate aduce ani de sănătate și viață frumoasă.
Am scris acest articol pentru a sensibiliza societatea asupra problemei Cancerului mamar! Cea mai eficientă luptă cu cancerul este prevenirea acestei patologii și depistarea precoce. Depistarea precoce a cancerului mamar asigură un tratament eficient și durabil, o speranță de viață de lungă durată. Îmi doresc ca mesajul meu să fie o călăuză pentru fiecare, o îndrumare pentru realizare și implementare în viața cotidiană. Propun ca procesul de autoexaminare să fie o realizare necondiționată, efectuată de fiecare lunar în data de naștere ca o lege individuală. În cazuri suspecte să va adresați la medicul de familie, la medical specialist. Cancerul nu iartă tergiversarea!!!
Angela RUSNAC, medic-oncolog la Spitalul raional soroca
