„O mare sărbătoare Naţională la Soroca”

0
890

Reînvierea vremurilor de slavă ale Moldovei. Măreaţa comemorare a generalului Stan Poetaş. Desvelirea monumentului său la Soroca. O strălucită afirmare a românismului la Nistru. Solemnitatea inaugurării. Serbarea culturală. Banchetul. Sărbătorirea artei române.

Duminecă, 30 Oct. 1921 pitorescul oraş românesc — Soroca, de pe malul Nistrului, a fost teatrul unei mari sărbători Naţionale româneşti afirmând în mod atât de strălucit și mişcător, vigoarea românismului de pe malul Nistrului, încât părea că a reînviat epoca de slavă din trecutul Moldovei.

Se cunosc împrejurările tragice în care şi-a găsit moartea generalul Stan Poetaş, eroul legendar de la Amzacea şi Topraisar, de la Călugăreni şi Meragi Bair, de la Videle şi Cartojani, de la Nistru şi Mărăşeşti.

Ca un gest de recunoştinţă pentru acest nemuritor erou al neamului, pierit la Nistru, populaţia jud. Soroca intr’un admirabil avânt de recunoştinţă şi pietate naţională, a ridicat în mijlocul oraşului Soroca un măreţ monument, care, atât prin concepţie cât şi proporţii, rămâne cel mai mare monument pe care Patria recunoscătoare la ridicat după războiu pentru eternizarea gloriei şi eroismului românesc.

Comitetul pentru ridicarea statuei eroului General Stan Poetaş în oraşul Soroca răspândise în judeţ următoarea chemare:
Cinstiţi Gospodari,
Vă aduceţi bine aminte cum s’a sfârşit viaţa acelui ce a fost Generalul Stan Poetaş, care a murit luptând cu arma în mână, apărându-ne pe noi toţi şi pământul scump al Basarabiei noastre. Cu mare durere l-am dus noi mult norod la lăcaşul unde odihneşte somnul dulce şi frumos al morţei, pentru patrie şi neam.

Din aiastă durere, au eşit un dor şi un gând, că vitejii neamului nu se jelesc, ci se slăvesc. Mai multe feţe ne-am adunat acum doi ani şi mai bine şi am hotărît să aducem la împlinire acest dor şi anume să-l slăvim, aşa cum se cuvine pe Generalul Stan Poetaş, fiu născut din părinţi ţărani din comuna Ulmii, jud. Brăila.

Mulţumită Bunului Dumnezeu şi cinstitului norod al ţinutului şi oraşului Soroca, dorul ni s-a împlinit. Generalul Poetaş, întruchipat în bronz, stă în picioare aşezat mândru şi falnic în Piaţa Unirei în oraşul Soroca. Duminecă, 30 Octombrie 1921, ora 10 dimineaţa, am hotărît să-l descoperim.

Cinstiţi Gospodari,
În numele comitetului vă poftesc cu rugăciune, cine, cum puteţi, bătrâni şi tineri, mame şi copile, vă veniţi în ziua mai sus pomenită, cât mai mulţi din toate satele şi colțurile ţinutului, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, aşa cum le mai aveţi, cu flori, şi răsade de care şi câte găsiţi, să sărbătorim şi să slăvim cu toată cinstea şi închinăciunea pe cel ce a fost, Viteazul General Stan Poetaş.

Vă poftesc şi vă doresc să veniţi voioşi şi sănătoşi. 
Preşedintele Comitetului
N. Rădulescu-Dobrogea
Fost prefect al Ţinutului Soroca

De ţinut aminte:
Toţi doritorii a veni îşi vor lua cu ei de-ale mâncării pentru drum şi ziua şederii în oraş şi în căruţe nutreţ pentru cai.
1. Cei ce vin spre Soroca pe podul Bechirului, îşi vor lăsa căruţele pe locul iarmarocului de lângă Cercul de recrutare.
2. Cei ce vin de sus pe la clădirea Şcoalei Normale şi pe drumul Rubleniţei îşi vor lăsa căruţele pe câmpia de lângă ostrov, iar
3. Cei ce vin prin Bujărăuca, îşi vor lăsa căruţele pe câmpia din faţa Bisericei Bujărăuca.
În toate aceste locuri vor fi sergenţi de poliţie, jandarmi, cari vor păzi și da îndrumări.

Solemnitatea desvelirei s’a făcut cu cele mai impresionante condiţiuni. Mii de ţărani delegaţi din toate comunele judeţului, au ţinut să asiste atât la parastasul care s’a făcut dimineaţa la mormântul eroului, cât şi la desvelirea monumentului. Oficialitatea judeţului şi a oraşului împodobit cu arcuri de triumf şi steaguri tricolore, intelectualii şi populaţiunea, armata şi şcoalele, au asistat cu toţii.

Serviciul divin a fost oficiat de clerul român şi de cel ebraic. Întregul Sobor ortodox al jud. Soroca în frunte cu protopopul Ciolan care a rostit o admirabilă cuvântare, a înălţat cele mai călduroase binecuvântări pentru pomenirea marelui erou. De asemeni Clerul Ebraic reunise pentru această împrejurare sacră pe toţi Rabinii şefi din nordul Basarabiei. După sfârşirea serviciului divin şi desvelirea monumentului, d. Rădulescu-Dobrogea, preşedintele comitetului organizator într’un documentat discurs a evidenţiat eroismul generalului Poetaş precum şi înaltul învăţământ moral şi naţional ce se desprinde din aceasta operă consacrată amintirei lui. A adus călduroase mulţumiri tuturor acelora care au contribuit la realizarea acestei măreţe opere prin talentul, banul sau energia ce au depus-o. Sculptorul George Dimitriu, autorul monumentului, a fost ovaţionat de mulţime.

În numele armatei, d. general Gherescu, comandantul diviziei 7-a de la Bălţi, a adus un omagiu mişcător neuitatului erou Poetaş, a cărui moarte glorioasă a fost încununarea strălucită a unui şir de victorii strâns legate de numele lui.

D-l Iov, prefectul jud. Soroca a adus salutul guvernului pentru memoria marelui dispărut, exprimând mulţumiri artistului care cu atâta vigoare şi măestrie a izbutit să evoce amintirea generalului Poetaş, într’o operă nemuritoare şi s’o lase ca strajă neclintită a românismului pe malul Nistrului.

D-l George Lungulescu, secretar general al societăţii „Mormintele Eroilor” a evocat în mod mişcător faptele generalului Poetaş, în cadrul luptelor mari din Dobrogea, Călugăreni şi Mărăşeşti. După ce adresează cuvinte omagiale d-nei gen. Poetaş, soţia ilustrului dispărut, încredinţează monumentul d-lui primar al oraşului Soroca, rugându-l să vegheze ca nu cumva să fie acoperit de praful uitării.

În numele Basarabiei d-l Pan Halippa aduce un călduros omagiu acestui mare erou.
D-l profesor Cazacu rosteşte o frumoasă cuvântare, ca reprezentant al ministerului instrucţiunei publice, arătând că participarea tinerimii studioase la această sărbătoare naţională este dovada inţelegerei depline a învăţământului ce se desprinde din jertfa pentru ţară a marelui erou. Din partea corpului didactic al jud. Soroca vorbeşte d-l Gâscă, revizor şcolar. D-l profesor Vulcan, fost aghiotant pe front al generalului, evidenţiază toată personalitatea eroului într’un frumos discurs. 

Confesorul militar al garnizoanei Soroca, aduce o caldă binecuvântare bronzului care poartă atât de măiestrit imaginea acestui mare general regretat de toată Basarabia. Seria cuvântărilor o încheie d. Soltuz, primarul oraşului, care mulțumeşte comitetului iniţiator pentru vrednicia cu care a înfăptuit această operă şi promite societăţei „Mormintele eroilor” că o va îngriji totdeauna cu pietate şi recunoştinţă.

În tot timpul festivităţei corul celor 7 şcoale secundare de băeţi şi fete din localitate au cântat cu mult avânt, imnuri patriotice. O impresie profundă a produs faptul, că în tot timpul serviciului divin — deşi ploua toţi delegaţii ţărănimei, câteva mii la număr, au rămas cu capetele descoperite. A urmat apoi defilarea şcoalelor secundare de fete şi băeţi, care prin ţinuta lor desăvârşită şi impunătoare, au smuls admiraţia unanimă, fiind secondate de trupele garnizoanei, prezentând cel mai marţial aspect.

În această atmosferă de entuziasm înălţător, a avut loc banchetul în marca sală a Zemstvei, la care au participat personalităţile judeţului şi ale orașului, delegaţii oficiali sosiţi din Bucureşti şi Basarabia, delegaţii ţărani sosiţi din satul natal al Eroului, precum şi un mare număr de delegaţi ţărani din jud. Soroca. 

S’au rostit discursuri de către: D-l general Gherescu, pentru Dinastie, d. Boutmy de Catzman în numele Zemstvei pentru armata Țărei; d. N. Rădulescu-Dobrogea pentru generozitatea şi patriotismul basarabenilor graţie cărora s’a înfăptuit opera. D-l George Lungulescu, reprezentantul societăţii „Mormintele Eroilor” a evocat tradiţiile culturale ale Sorocei şi Hotinului precum şi personalitatea marilor cărturari basarabeni: Chirmel Milescu, Fraţii Movilă, Dumitru şi Antioh Cantemir, Călugărul Berenda etc., toţi stâlpi şi îndrumători ai culturei ruseşti.

Într’o caldă apologie a marilor virtuți ale neamului nostru, a arătat superioritatea sufletească pe care noi o avem asupra tuturor neamurilor vecine, arătând ca poporul românesc n’a culminat în trecut numai prin eroismul lui, ci şi prin cultura, pe care a împrumutat-o cu dărnicie popoarelor ce-l înconjurau. A relevat apoi că modul cum au înţeles şcoalele să participe la această sărbătoare naţională e o dovadă de reînviere a culturei şi a geniului românesc în aceste ţinuturi ale Nistrului.

D-l profesor Vulcan a vorbit în numele „Uniunei Naţionale a foştilor luptători”, „adăugând salutul lor la această serbare.” Din partea delegaţilor din Regat, săteanul Poetaş nepotul marelui general, mulţumind pentru tot ceea ce a văzut, a promis că va vesti tuturor ţăranilor din jud. Brăila despre dragostea şi cinstea ce s’a făcut la Soroca marelui general. A mai vorbit d. colonel Măcânescu. Banchetul a luat sfârşit în cea mai caldă înfrăţire.

Serbarea culturală
După masă a avut loc la liceul de fete o frumoasă serbare organizată de corpul profesoral şi eleve. Corul sub conducerea d-lui profesor Arbore a executat cu multă artă numeroase bucăţi ale compozitorilor Chiriac, Vidu, Brediceanu şi Dima. Au avut loc frumoase declamaţii şi producţii în cel mai curat grai românesc. După cuvântarea d-lui lachimov, directorul liceului, a vorbit d-l general Gherescu aducând elogii şcoalei, iar d. George Lungulescu a ţinut o conferinţă despre Eroismul tradiţional al femeei române, în decursul veacurilor şi ’n răsboiul nostru. Numele Majestăţei Sale Regina Maria a fost obiectul unei spontane şi scânteietoare manifestaţii de simpatie din partea întregului tinerel studios.

sursa: Cultul Eroilor Noștri, aprilie 1922 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.