Țara este acolo unde te naști, dar trebuie să-i știi dimensiunile ei. Noi, de când încă era viu soțul meu, Valeriu, Dumnezeu să-l ierte, din anii începutului Mișcării Naționale, ne-am dumirit că Țara noastră este mai mare. Până atunci nu aveam aceste cunoștințe. Știam că în România aveam rude, bunica spunea că aceasta “este Țara mea”, dar noi nu eram convinși. Țara este una — România, ai cărei cetățeni și suntem. Noi nu ne-am făcut cetățenia română ca să plecăm peste hotare, dar ca să fim cetățeni români. Pentru mine reîntregirea Țării este un vis care sper că se va realiza cât mai trăiesc. Noi, în familia noastră, suntem întregiți. Avem cumetri încă de la Podul de flori, părintele Ștefan și-a făcut 11 ani studiile peste Prut, iar aceasta ne-a apropiat și mai mult. Noi vedem că și din partea lor este o mare dragoste față de noi. Noi nu putem să nu ne iubim “părinții”, care atâta ne învață și ne ajută să ne dezvoltăm. Cred că atunci când la putere vor veni niște băieți tineri, cu viziune, și vor vota într-o zi Unirea, atunci și lumea aceasta nedumerită, care nu înseamnă Țara, va merge după dânșii. Dar ne trebuie o schimbare acolo sus. Căci tot acolo sus s-a făcut Unirea data trecută, acolo au fost oamenii de bază. Este la fel ca într-o gospodărie, dacă tata e gospodar și mama gospodină, acolo este și curat și frumos, iar copiii sunt educați.
Alina Eftodii,
locuitoare a comunei Ocolina