În zilele călduroase de vară, o sticlă cu apă este prietenul nostru fidel, fie că suntem la plimbare, în mașină sau pe plajă. Cel mai adesea, aceasta este din plastic, deoarece apa într-un vas de sticlă este grea și incomodă de purtat. Însă medicii avertizează că recipientele din plastic trebuie fie ascunse de soare, fie golite rapid.
Medicii explică că radiațiile ultraviolete pot schimba compoziția apei și o pot face nepotrivită pentru consum și că apa în sticle de plastic la soare nu trebuie lăsată mai mult de două-trei ore. Bacteriile se vor înmulți în orice apă sub influența razelor solare. Recipientele din plastic nu numai că accelerează acest proces, dar și agravează situația. Același lucru este subliniat și de autorii unui studiu publicat în revista „Food and Chemical Toxicology”. Ei au studiat compoziția apei păstrate în plastic la temperaturi de +26…+30 °C și au descoperit că, pe de o parte, la temperaturi ridicate, plasticul începe să se descompună, iar pe de altă parte, în apă se eliberează metale grele.
„Evaluarea riscului pentru sănătate pentru toate mărcile de apă îmbuteliată a relevat o posibilă toxicitate sub forma prezenței cromului, cadmiului, plumbului, arsenicului și nichelului. Riscul cancerigen asociat cu cromul, arsenicul și nichelul indică un potențial cancerigen”, scriu oamenii de știință.
Apa deteriorată poate fi identificată prin mirosul neplăcut, gustul amar sau acru, prezența sedimentelor sau a fulgilor. Consumul acesteia este strict interzis, deoarece poate provoca otrăviri.
Pentru a evita consecințele neplăcute, apa ar trebui pusă într-o sticlă opacă de unică folosință, care nu permite trecerea luminii solare, sau într-un termos.
Pericole posibile
• La confectionarea plasticului se utilizeaza o substanta chimica denumita Bisfenol A, care are efecte daunatoare la nivelul hormonilor sexuali, in special pentru femei. Substantele chimice din recipientele din plastic afecteaza ovulatia si pot crea tulburari hormonale sau pot favoriza aparitia cancerului.
• Tot aceasta substanta este raspunzatoare de aparitia unor probleme de sanatate precum obezitate, infertilitate, atacuri de panica.
• Pe de alta parte, un studiu recent sustine ca in astfel de recipiente exista pana la 80.000 de bacterii, de aceea nu este indicat sa luam contact cu substantele daunatoare, ci sa folosim recipiente facute pentru a fi refolosite, iar sticlele din plastic sa fie folosite numai o singura data.
• Totodata, consumul apei din recipiente de plastic poate duce la aparitia migrenelor.
• Este posibila eliberarea de substante chimice potential periculoase in apa atunci cand sticlele de plastic sunt expuse la caldura, straturile exterioare ale plasticului putandu-se descompune.
Ulterior, materialele plastice marcate cu codurile de reciclare 3 sau 7 pot elibera o substanta numita bisfenol A (BPA), iar materialele plastice fara BPA pot elibera bisfenol S (BPS).
In clipa in care un individ ingereaza aceste substante in cantitati mici, ele au capacitatea de a imita estrogenul, ceea ce poate schimba functionarea sistemului endocrin. Exista studii care demonstreaza ca, la om, expunerea este in stransa legatura cu bolile cronice, precum diabetul sau astmul.
• Expunerea la bacterii potential daunatoare prin reutilizarea sticlelor. Spre deosebire de recipientele din sticla, cele din plastic se descompun prin utilizarea repetata. Astfel, anumite crapaturi extrem de fine pot fi pline de bacterii, provoacand raceala si gripa.
Cu toate ca recipientele pot fi bine spalate, acestea raman periculoase pentru sanatatea omului daca sunt folosite in mod repetat si nu sunt aruncate.
• Substantele nocive continute de plastic pot creste riscul bolilor cardiovasculare si al problemelor circulatorii. Exista studii care atesta ca persoanele expuse la cele mai inalte niveluri de BPA prezinta un risc crescut de boli de inima si afectiuni circulatorii.
De asemenea, deoarece BPA si BPS pot imita estrogenul odata ce ajung in sistemul circulator, si nivelurile ridicate ale hormonului cresc productia de proteine din sangele plasmatic, acest lucru duce la coagularea sangelui si, implicit, la aparitia unor complicatii mai grave, precum tulburarile cardiace si accidentul vascular cerebral.
