Alexandru Vicol, un pensionar din Chișinău, a reușit să-și recupereze banii pentru un telefon mobil care îi fusese vândut cu defect, doar după ce conflictul a fost mediat de către inspectorii Agenției pentru Protecția Consumatorului (APC). Administrația magazinului refuza să îi restituie banii. Nu toți consumatorii au parte însă de astfel de soluții. În multe cazuri, ei sunt nevoiți să depună plângeri în judecată.
Alexandru Vicol este pensionar, dar muncește în calitate de lăcătuș la o întreprindere. Acum o lună a decis să-și cumpere un telefon mobil nou și a ales să îl achite în rate — câte 50 de lei lunar. Problemele au apărut chiar în magazin. ”Vânzătorul nu îl putea conecta ca să îmi arate că telefonul funcționează. Am cerut altul, dar mi s-a spus că toate sunt așa. L-am luat acasă, l-am încărcat, iar peste câteva ore s-a descărcat, deși nu făcusem niciun apel”, povestește Alexandru Vicol.
Video: Alexandru Vicol, un pensionar din Chișinău povestește despre problemele pe care le-a avut atunci când a încercat să își recupereze banii pentru un telefon defect
A doua zi, când s-a dus la serviciu, telefonul s-a descărcat la doar câteva ore, înainte ca ziua de muncă să se termine. Când și-a dat seama că a procurat un produs necalitativ, bărbatul s-a dus la magazin, unde i s-a spus că nu a respectat instrucțiunea și nu l-a încărcat cum trebuie. Mai mult, a fost învinuit că l-ar fi scăpat într-un vas cu apă. Când a rugat să îi fie schimbat aparatul, vânzătorul i-a comunicat că acest lucru nu e posibil, deoarece nu are indicații de la patron. În zilele următoare a trecut de mai multe ori pe la magazin, a discutat cu vânzătorii, iar când a înțeles că nu poate rezolva problema a depus o plângere la Agenția pentru Protecția Consumatorului.
Peste câteva zile a fost sunat de reprezentanții magazinului, care l-au anunțat că își poate recupera banii pentru telefon. Acum, Alexandru Vicol se teme să nu dea greș din nou cu un produs cumpărat la promoție, de aceea a renunțat la visul de a avea un telefon nou. Așa că l-a reparat pe cel vechi și speră să îl mai poată utiliza o perioadă.
Natalia Cojocaru, Șef Serviciul Informare și Comunicare cu Mass-Media la APC, ne-a explicat că în acest caz a intervenit un inspector din cadrul Agenției. ”De obicei, inspectorii se ocupă de caz de la etapa depunerii plângerii și până la final. Inspectorul discută cu consumatorul, cu agentul economic, analizează situația, merge la control, dacă este cazul. În funcție de caz, pot fi implicați și juriștii agenției”, spune Natalia Cojocaru.
14 mii de lei achitați unui consumator
În cazuri similare cu cel al lui Alexandru Vicol și ajunse la un final „fericit”, consumatorii își recuperează contravaloarea bunurilor. Alții însă reușesc să obțină câștig de cauză în instanțele de judecată. O decizie recentă a Curții Supreme de Justiție a impus întreprinderea de stat ”Moldovagaz” să-i achite unei consumatoare 10 000 mii lei prejudiciu moral și 4000 lei — cheltuieli de asistenţă juridică. Motivul — femeia a fost obligată ilegal de către furnizor să achite circa 32 mii de lei în urma verificării incorecte a contorului de gaz.
Inspectorii Agenției pentru Protecția Consumatorului au stabilit că documentele normative referitoare la contoarele de gaz nu prevăd cerinţe privind influența cîmpului magnetic asupra contorului, iar întreprinderea verificatoare nu dispunea de certificat de desemnare, eliberat de autoritatea centrală de metrologie, pentru dreptul de a efectua măsurări oficiale. Totodată, aceeași întreprindere a efectuat măsurarea cu mijlocul tehnic care nu avea calitatea de mijloc tehnic de măsurare legal, deoarece nu dispunea de certificat aprobat în modul stabilit și buletin de verificare metrologică. Măsurarea s-a efectuat în lipsa procedurii de măsurare legală a câmpului magnetic, aprobată de autoritatea centrală de metrologie. Potrivut APC, această întreprindere nu era asigurată nici cu experţi metrologi pentru efectuarea măsurărilor oficiale.
Un an de procese de judecată pentru un pește stricat
Un al consumator s-a văzut nevoit să meargă în instanță pentru a-și recupera banii plătiți pentru un pește stricat. După ce a participat la mai multe ședințe de judecată pe parcursul unui an, a reușit să recupereze contravaloarea prejudiciului — circa 100 de lei. Judecătorul a refuzat însă să îi acopere prejudiciul moral.
Nu vor să își apere drepturile pentru că nu au încredere
Lipsa de încredere în sistemul de protecție a consumatorului îi face, însă, pe mulți să renunțe la revendicarea drepturilor garantate prin lege. Viorel Pârvan, coordonator al Centrului pentru Asistența Consumatorului, povestește că mai multe persoane care s-au intoxicat grav într-un local au refuzat să se adreseze instanțelor de judecată. ”Am mers la spital, am discutat cu ei și i-am întrebat dacă vor să își recupereze drepturile în instanța de judecată, oferindu-le și suport în acest scop. Nimeni nu a vrut să o facă”, povestește expertul.
Potrivit lui, oamenii nu vor să își caute dreptatea în instanțe deoarece procesele durează foarte mult.
”Totul depinde de avocat și de probele pe care reușești să le acumulezi. Evident că eu, în calitate de consumator, mă voi gândi: îmi trebuie mie să investesc atâta timp — să merg în instanță, de fiecare dată să îmi cer voie de la serviciu — să pierd o oră sau două așteptând să fiu invitat în sala de ședințe, să achit serviciile avocatului”, afirmă expertul.
Potrivit Legii privind protecţia consumatorilor, orice persoană are dreptul la înlăturarea gratuită a deficiențelor, înlocuirea gratuită sau restituirea contravalorii produsului necorespunzător. Aceste acțiuni trebuie întreprinse necondiţionat de către vînzător într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamaţiei de către consumator sau în termenul stabilit prin contract.
Potrivit datelor Agenției pentru Protecția Consumatorului, în primele trei luni ale anului curent 13 petiții au fost rezolvate pe cale amiabilă, suma despăgubirilor fiind de peste 11 mii de lei.
În același timp, Agenția a recepționat 168 de petiţii şi 1987 apeluri telefonice. Cele mai multe dintre acestea s-au referit la calitatea proastă a unor servicii (123 petiţii şi 930 apeluri telefonice). În același timp, 31 de petiții și 786 de apeluri telefonice s-au referit la produsele industriale neconforme, iar alte 14 petiții și 271 de apeluri telefonice — la calitatea unor produse alimentare.
Text/foto/video Agenția New Project Video
