Cine s-ar fi gândit că stuful, planta care crește pe malul bălților și nimeni nu are nevoie de ea, poate fi transformat în material de construcție ecologic și eficient energetic? O întreprindere din raionul Ștefan Vodă încearcă să dezvolte o linie de producere a eurosnopilor, care sunt folosiți la construcția acoperișurilor ecologice.
În satele Moldovei practic nu mai vedem în zilele noastre case acoperite cu stuf. Le mai putem găsi în complexele turistice, unde proprietarii încearcă să păstreze aspectul rudimentar al locuințelor. Vizitatorii moderni cred mai degrabă că e semn de sărăcie. În realitate, materialul este un termoizolant excelent și nu se află acolo întâmplător. O astfel de casă, care datează de la începutul secolului al XIX-lea, am găsit în satul Butuceni, raionul Orhei.
”Turiștii care vizitează casa sunt foarte impresionați. Ei nici nu cunosc că în prezent mai sunt asemenea case cu stuf. Mă întreabă dacă intră apa. Le spun că nu intră apa. Văd diferența de afară. Dacă afară e mai cald, înăuntru e răcoare. Adică văd că e un mod tradițional și sănătos de viață, cum trăiau buneii noștri”, spune Violeta Cazacu, ghid la Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi.
Anatol Botnaru, proprietar al unei agropensiuni din Butuceni, spune că a încercat să redea mai multor case din sat aspectul tradițional şi să le acopere cu stuf, însă nu a găsit specialiști care să poată face lucrări calitative.
”Am vrut să fac așa cum era în Butuceni, să acopăr câteva case cu stuf. Dar când am văzut că e o problemă, am trecut la șindrilă și am acoperit cu șindrilă. E ecologic curat, e lemn, arată bine, e garantat că nu putrezește mâine. Dar totuși, ar fi bine să avem acoperișuri din stuf. Stuful în general în lume se consideră un lux mare. Din ce am auzit eu, că am studiat foarte mult, în Europa casele sunt acoperite cu stuf importat din Turcia și din România”, ne-a spus Anatol Botnaru. Antreprenorul a insistat totuşi să aibă stuf — pentru răcoarea și mirosul pe care le asigură — în interiorul restaurantului pensiunii sale, unde a improvizat un acoperiș intern.
În Europa afacerile cu materiale din stuf prosperă
Și dacă în România și Ungaria stuful, în special cel din Delta Dunării, a început să fie recoltat încă acum 10 ani ca material de construcție ecologic, în Republica Moldova o asemenea afacere este deschisă abia acum.
Firma, localizată în raionul Ștefan Vodă, a început, acum 3 ani, să folosească stuful pentru a produce biocombustibil, iar de curând încearcă să dezvolte și o linie de producere a materialelor de construcție: eurosnopi pentru acoperiș și saltele termoizolante.
Saltelele sunt folosite ca material de izolare a tavanelor sau a pereților exteriori sau interiori. Se instalează exact cum se instalează vata minerală sau poliesterolul care se vinde în Republica Moldova.
Pentru un metru pătrat de acoperiș cu stuf este nevoie de 10 eurosnopi, care costă în total 200 de lei. Acoperișul rezistă până la 60 de ani, spun producătorii, iar investiția se compensează în timp — facturile la căldură sunt mai mici, în plus, materialul este ecologic.
Sergiu Rață, directorul firmei susține că Republica Moldova ar trebui să folosească la maxim resursele de stuf pe care le are, întrucât acesta este o materie primă ieftină și ecologică.
”De ce anume stuful? Pentru că este o plantă care se regenerează ușor. El se cosește iarna, când este rece, și, respectiv, până primăvara și până la anotimpul viitor de cosire el se regenerează. Cu cât mai mult este cosit, cu atât mai bine crește și se regenerează. Stuful este pentru noi o plantă națională, pe care din vechime strămoșii noștri au folosit-o”, afirmă Sergiu Rață.
Producătorii sunt convinși că folosirea din plin a potențialului acestei plante ar reduce dependența Republicii Moldova de combustibilul și de materialele de construcție de import.
Text Viorica Zaharia
Foto, video Agenția New Project Media
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului 
„Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
