Care este originea adevărată a cuvântului Soroca?

0
599

Din toate punctele de vedere cuvântul „Soroca” nu se poate deriva, cum încerca scriitorul Monografiei Emilian Levischi, de al deriva. Diametral opus cuvântului „Sărac” Soroca a fost, în toate timpurile un oraş foarte înbelşugat, în toate. Soroca fiind situată la malul Nistrului, era un centru în care să scurgea de la minimum 100 km., căci nu avea alt oraş de concurenţă decât Bălţi, la 70 km. Hotinu, mai departe, Iaşii în Moldova peste Prut şi „Balta” departe în Ucraina.

Scriitorul Emilian Levischi, care, ca toţi ruşii, contestă drepturile noastre indiscutabile asupra Basarabiei, derivă numele „Soroca” din vorba românească sărac. Cu totul fals. Rusăşte vorbind, este lesne a deriva Soroca din sărac. Ştiind modul slav de a se pronunţa O în loc de A şi viceversa. Ruşii scriu Odesa şi în vorbire pronunţă Adesa. Scriu Oteţ, titlu de adresă către preoţi (tată), dar pronunţă Ateț. Apoi Belţi în loc de Bălţi. Gotin, Gorhei, în loc de Hotin şi Orhei, or Halaţi în loc de Galaţi, precum şi Dorogoi, în loc de Dorohoi, Hohol în loc de Gogol etc.

Lemnele, cerealele, paseri, cu toate derivatele laptelui, struguri, vin, şi pescărie. Până a nu se opri legăturile cu Ucraina, din satul Ţicninovca, visa-vis de Soroca, de pe stânga Nistrului, jumătate de oraş se alimentau cu de toate, aduse de rusoaice, între cari chiar şi pânişoare de săcară proaspete, să aduceau zilnic. Turmele de oi, cirezile de cornute, cerealele cultivate pe o largă scară şi toate, şi de toate alimentau înbelşugat oraşul izolat Soroca, cu de toate.

Chiar aşa numitul râzboiu al lui Petru cel Mare, după cum afirma scriitorul monografiei, n’au sărăcit; ci din contră a adus mari depozite a tot soiul de proviante, odată cu muniţiunile. Dacă numele de Vorona, monastire din judeţul Botoşani, derivată de la numele de Cioară, dacă Cozia din Valcea, sa deriva din numele slav de căprioara, dacă Socola din viile Iaşului să deriva din numele de Şoim, iar Horezu — de la Hurez, — Huhurez — ciuhurez — bufniţă şi o sumă de asemenea localităţi cu derivative din numele de păseri etc.; de ce n-am admite că şi numele de Soroca să derivă din numele pasării numită slavoneste soroca, în limba română numită: Ţarcă şi Coţofană?

Notez că, după propriile mele observaţiuni, în regiunea Sorocăi se văd, escepţional de multe Ţărci sau coţofane, după cum în mod escepţional, în vara acestui an, trăind în Borşa, pe valea Vişeului din Maramureş, am văzut, cârduri de cioare, numai de cele cenuşii, cu aripile negre cari fură pui mici; fără amestec de alte cioare negre, corbi, or mici stăncuţe sau ciori ca în alte părţi. Cuvântul Soroca pe ruseşte mai însemnează şi numeralul 40.

Soroca în româneşte se numeşte, popular, termin de judecată, de înfăţişare, dată de anchetă, de cercetare, în zi, din timp hotărâtă. Femeile oltence, poate şi muntencile numesc “Soroace” datele când poartă slujbele pentru răposaţi de: trei, de nouă, de 40 de zile, de jumătate și de un an; iar călugării, prin monastiri, tocând şi trăgând clopotele de trei ori, zic că le trag, fie pentru slujbele interne bisericeşti, fie pentru morţi, în trei Soroace. Acestea, de asemenea, dau înţăles de: termin, repetire.

Melete Răuțu, “Cetatea cu monografia oraşului Soroca”, Oradea, 1932

* în text este păstrată ortografia originalului.
Citiți AICI și alte articole la acest subiect.


Articolul precedentMeteo: vom avea un sfârșit de săptămână cu ploi
Articolul următorBoala mâinilor nespălat face ravagii la Soroca: opt persoane s-au îmbălnăvit, iar una a decedat
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.