Istoria spune că primii armeni au venit prin părțile noastre pe la mijlocul secolului XIV, iar independența armenilor ca etnie a fost recunoscută de Alexandru cel Bun, care, printre altele, le-a permis acestora să-și construiască prima biserică apostolică. Politica de protecție a armenilor a fost continuată de Ștefan cel Mare, care le-a acordat privilegii comerciale și care încuraja în orice mod migrația armenilor din Crimeea în Moldova, după ce peninsula a fost cucerită de către turci. De asemenea, armenii alcătuiau o parte semnificativă a armatelor lui Ștefan cel Mare în timpul bătăliilor lui împotriva turcilor…
Pe parcursul anilor, numărul armenilor pe meleagurile noastre a variat, dar niciodată nu a depășit cifra de 3000. Astfel, recensământul țarist din anul 1897 afirma că pe teritoriul nostru locuiau 1897 de armeni; în anul 1930 numărul acestora micșorându-se până la 1511 de persoane, inclusiv 60 de armeni trăiau în județul Soroca (apropo, în județ a existat și o localitate care se numea Armeni); pe timpurile RSSM numărul armenilor era de 2873. După independență, în anul 2004, se înregistrau 1829 de armeni, iar numărul maxim — circa 3000 de oameni — a fost atins în anul 2014. Ce-i drept, niciodată armenii nu au intrat în primele opt etnii minoritare care au locuit sau locuiesc în Basarabia (RM). Conform recensământului din anul 2014, armenii făceau parte din grupul „și alții”, care include doar 12,303 de oameni sau 0,45 la sută din populația RM. Cei mai mulți armeni locuiesc, actualmente, la Chișinău, Bălți și Bender.
…Ana și Ghegam Kazarian este una din cele patru familii de armeni (restul familiilor fiind mixte) care locuiesc astăzi la Soroca. Au venit în RM printre primii, în timpul „primului val”, în anul 1997, și nu planifică să plece de aici. Ba dimpotrivă, au lăsat pe malul Nistrului rădăcini adânci prin cele două fiice, Anica și Elena. Ambele absolvente ale unui liceu din Soroca vorbesc o română perfectă, iar Anica a devenit, de curând, doamna Șapovalov, căsătorindu-se cu Dumitru, un descendent dintr-o familie de români soroceni. De altfel, „motorul mișcării de trupe” dinspre Armenia spre RM a fost fratele lui Ghegam, Babken Kazarian, care a „spart gheața” în anul 1994. Acesta a fost unul dintre primii exponenți ai businessului mic de la Soroca, prăvălia sa cu denumirea sugestivă „Три шампура” (Trei vergele pentru frigărui) a fost localul preferat de gurmanzi. După el au venit încă vreo 7-8 familii, care pe parcursul anilor s-au internaționalizat, lucru mai rar întâlnit pentru o țară mononațională ca Armenia.
Ghegam Kazarean: „Am plecat din Armenia din cauza unei stări de incertitudine, inclusiv și din cauza războiului din Karabahul de Munte. Viața era grea și trebuia să căutăm o ieșire din situație. Primii trei ani am trăit în Federația Rusă, în regiunea Reazan, dar la insistența fratelui am venit la Soroca. Niciodată și nici pentru o clipă nu am regretat acest lucru, fiindcă avem (îmi permit să spun acest lucru ca un adevărat băștinaș) o țară foarte frumoasă și un oraș foarte pitoresc, iar oamenii… sunt deosebiți. Despre acest lucru vorbește și faptul că fiica mea mai mare, Anica, este căsătorită cu un moldovean, de altfel, ca și cei doi băieți ai surorii mele. Avem niște vecini și prieteni minunați, cu care împărțim toate bucuriile și necazurile. Este normal să fie așa, fiindcă oamenii răi nu au naționalitate și invers. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar aici este mai bine decât în Rusia sau Ucraina”.
Ana Kazarean: ”Armenia este o țară frumoasă pe care o iubim, dar acolo este mai greu de trăit, nu există atâtea pământuri bogate. La noi în curte, așa mică cum este ea, avem de toate și ne face o mare plăcere să ne trezim în fiecare dimineață, pe la orele patru-cinci, și să trebăluim. N-o să greșesc dacă o să spun că Dumnezeu a construit la Soroca un colțișor de rai și îi mulțumesc că a găsit aici un loc mic și pentru familia noastră. Aici ne-am găsit liniștea, aici au învățat cele două fete și aici am vrea să rămânem pentru totdeauna. În Armenia noastră dragă mergem doar în vizită”.
Anatol Șapovalov: „Acești oameni minunați sunt cuscrii mei. Când Dumitru al nostru a decis să se căsătorească cu Anica Kazarean ne-am bucurat, fiindcă această familie are o reputație frumoasă la Soroca. Întotdeauna au muncit pentru a-și câștiga existența, niciodată nu au considerat că sunt de altă etnie și trebuie tratați mai cu indulgență. De altfel, familiile mixte moldovenești-armenești sunt des întâlnite la noi și acest lucru vorbește despre multe”.
Cum le stă bine unor „republici-surori” din fosta URSS, Republica Moldova și Armenia au mai multe tangențe, uneori asemănându-se ca două picături de apă… Și în Republica Moldova (conform unor date neoficiale recente), și în Armenia numărul populației este de circa 3.000.000. Și în Republica Moldova, și în Armenia staționează trupele rusești. Și Republica Moldova, și Armenia sunt independente mai mult teoretic decât cu adevărat. Și în Republica Moldova, și în Armenia până nu demult au fost la putere elitele oligarhice, care au controlat tot, de la educație până la sistemul judecătoresc. Și în Armenia, și în Republica Moldova neascultarea civică non-violentă a fost strategia mișcării din anii 2017-2019, care i-a propulsat la conducere pe Nikol Pașunean — pe de o parte și pe Maia Sandu și Andrei Năstase — pe de altă parte.
Nu știu cum sunt armenii prin alte părți, dar cei de la Soroca sunt harnici și modești din fire. Cu excepția lui Babken Kazarean și a cuplului Ghenia și Pogos Ovcean, care au avut afaceri mici, dar care astăzi sunt aproape în faliment (de altfel, cum se întâmplă și cu mulți alți agenți economici din teritoriu), ceilalți membri ai diasporei au dus o viață la fel ca și toți sorocenii. Împreună cu toată lumea s-au bucurat de succese și împreună cu toată lumea au înfruntat greutățile. Ca și altă multă lume au mers la muncă peste hotare, în special în Ucraina, unde au păstrat niște relații, dar mereu au revenit acasă, la Soroca.
…Cunoscătorii afirmă că diaspora armenească, alături de cea evreiască, este una din cele mai eficace din lume. Pe de altă parte, istoricii au ajuns la concluzia că armenii, de rând cu grecii, alcătuiau cel mai mare număr de comercianți din ținutul nostru, dezvoltând comerțul interior și cel exterior al cnezatelor. Potrivit doctorului în istorie Eduard Alhazov, istoricul român, academicianul Nicolae Iorga considera că armenii au contribuit substanțial la formarea Moldovei, Valahiei și Transilvaniei: în secolele XIV-XV, dezvoltând comerțul exterior, comercianții armeni au contribuit la apariția și dezvoltarea orașelor, iar prin aceasta și la formarea cnezatelor. Caravanele comerciale ale armenilor — carele armenești, care uneau Moldova cu piețele din orient și de cele din occident, au contribuit la apariția și dezvoltarea orașelor pe acest teritoriu și la formarea Cnezatului Moldovenesc. De origine armeană a fost și unul dintre domnitorii Moldovei — Ioan Vodă cel Cumplit, care a murit în lupta pentru eliberarea ținutului de jugul otoman. Strada Armenească din Chișinău este o amintire despre cunoscuta Curte Armenească, care atrăgea aristocrația din Chișinău prin serate și recepții, iar simplii orășeni — prin prăvălii, ateliere meșteșugărești și taverne.
Și totuși.. Armenii sunt un popor foarte vechi și misterios. Într-atât încât savanții nici astăzi nu au o teorie unică despre originea acestuia.
Ghenia OVCEAN, președinta Asociației armenilor din raionul Soroca:
„Dacă trecutul meu îl asociez cu țara natală, Armenia, apoi prezentul și viitorul înseamnă Republica Moldova (Soroca). Familia noastră a venit aici în anul 1996 și avem tot dreptul, în opinia mea, să ne considerăm soroceni „get-beget”. De altfel, mai multe familii de armeni au venit încoace nu de zile bune și suntem foarte mulțumiți că băștinașii ne-au înțeles și ne-au primit cum numai moldovenii știu să o facă. Acum numărul armenilor soroceni este în descreștere, dar nu pe motiv că am avea careva probleme, dar fiindcă în Armenia au avut loc schimbări pozitive esențiale și mulți revin în patrie. Pot spune chiar că sunt ca „o regină fără împărăție”, or numărul conaționalilor mei la Soroca nu depășește cifra de 20, iar exodul continuă”.
P.S. La pregătirea acestui material au fost utilizate informații din „Cartea Armenească”, publicată de NewsMaker și date statistice din materialele doctorului în istorie Octavian Țâcu.
