Tableta de vineri
Cu cât se apropie alegerile prezidențiale ordinare, cu atât mai actuale sunt scenariile desenate de toți acei cărora nu le este străin fenomenul politic, deși numele candidaților vehiculați nu sunt surprinzătoare, cu unele excepții (despre care vom vorbi mai jos). Or, deocamdată sunt „bătute în cuie” doar două nume, Maia Sandu și Renato Usatâi, care și-au anunțat intențiile de a ocupa primul fotoliu în stat.
O altă certitudine a acestei perioade sunt și sondajele organizate de diferite instituții sociologice, chiar dacă unele din ele sunt angajate în slujba unor formațiuni politice și, implicit, nu pot fi considerate nici credibile, nici turnătoare de plumb în picioare și nici dătătoare de aripi celor care visează mălai. De altfel, această sarabandă a sociologilor urmează să ia avânt mai aproape de scrutin, dar primele rândunici nu s-au lăsat așteptate. Institutul Republican Internațional (IRI), o casă de sondaje apropiată conservatorilor americani, ne-a dat teme de discuții după ce, în perioada 27 ianuarie — 22 februarie 2024, a chestionat 1.247 de respondenți, 740 dintre care au fost din Chișinău. Întrebările adresate cetățenilor au fost multe și diferite, dar cum era de așteptat, cele mai discutabile și cele mai aprinse au fost cele legate de numele candidaților la funcția de președinte. Ce-i drept, respondenții nu au dat dovadă de multă „ingeniozitate” și au scos în evidență nume bine cunoscute și cu ștate vechi în ale alegerilor. Acest lucru este cel puțin straniu pe motiv că, unu — în ultimii ani au mai născut și în Republica Moldova tineri politicieni bine școliți și bine intenționați (dar care rămân în umbră) și doi — de ani buni se pedalează pe candidaturile acelorași politicieni, mulți dintre ei cu pufușor pe botișor sau chiar cu condamnări penale la pasiv.
Deși mai mulți sociologi consideră IRI o instituție irelevantă pentru societatea moldovenească, care nici pe departe nu reflectă realitățile din teren, noi, oamenii simpli, găsim în acest sondaj nu doar niște cifre, dar sesizăm și unele tendințe de care nu ar fi cazul să nu ținem cont. Faptul că Maia Sandu și PAS-ul rămân lideri în sondaj este bine, dar tendințele ne pun pe gânduri. Mai cu seamă în ceea ce privește partidul de guvernământ. Este adevărat că PAS-ul, dacă am avea alegeri în această duminică, conform sondajului IRI, ar fi una din cele trei formațiuni politice care ar accede în viitorul legislativ, cu un scor egal cu a celorlalte două care ar trece pragul electoral, dar încă două-trei scandaluri ca cele de la aeroport și partidul care se consideră „al Maiei Sandu” ar putea scădea și mai mult în fața electoratului… Revenind la candidații nominalizați de respondenți la funcția de președinte trebuie să constatăm un lucru regretabil — doar un politician de dreapta sau centru-dreapta se regăsește în TOP-5, iar următorul pe lista preferințelor alegătorilor, după Maia Sandu (32 la sută), este Igor Munteanu cu ceva mai mult decât un procent. În rest contează doar acei care nu-și ascund intențiile anti-UE și cochetează deschis cu Kremlinul, iar Dodon (deși acesta nu și-a anunțat candidatura și a declarat că el și formațiunea sa, PSRM, sunt în căutarea unui candidat comun de stânga) nu este departe de actuala președintă (27 la sută). Cât despre cel de pe locul trei, Ion Ceban (cu șase la sută), nu mi se învârte limba în gură să spun că primarul general al Chișinăului crede în declarațiile pro-Ue și pro-România, făcute cu diferite ocazii de conjunctură.
Și acum despre candidatura-surpriză, care ar putea apărea în virtutea unor circumstanțe. Nu este vorba despre o scornitură de a mea sau a unei persoane certate cu bunul-simț, dar despre ceea ce a declarat chiar mai dăunezi adulata jurnalistă, iar acum controversata Natalia Morari. Aceasta a spus, fiind trasă de limbă de Dorin Galben, că nu exclude posibilitatea de a-i face concurență Maiei Sandu la funcția de președinte al Republicii Moldova. Este adevărat că nu a afirmat acest lucru sută la sută, dar nici nu a negat vehement posibilitatea „de a intra în această apă”. Or, știind cât de nebună este această lume și câte matrapazlâcuri sunt posibile în prezent, de ce nu ar exista și această posibilitate? Cu ce este mai bună Irina Vlah, bunăoară? O singură dilemă ar exista totuși — cum am putea-o considera pe Natalia Morari: de dreapta sau centru-dreapta (după ce și-a manifestat, în repetate rânduri, poziția sa pro-UE), sau de centru-stânga (după ce a fost etichetată, în repetate rânduri, agent al Kremlinului).
În fine, scorul desenat de IRI Maiei Sandu, PAS-ului și altor lideri și formațiuni cu viziuni europene nu este atât de rău, fiindcă există și rezerve nevalorificate. Acestea ar fi, în primul rând, persoanele indecise și acei care încă au declarat că nu vor merge la alegeri…
