Cătălin FILIP: „Aș prefera să regret ceva ce am făcut, decât să trăiesc cu îndoiala — ce s-ar fi întâmplat dacă…”

0

Cătălin Filip este castigatorul concursului Future Leaders Exchange Program. Impreună cu zeci de tineri din Republica Moldova, elevul LT „Constantin Stere” va pleca timp de un an să invețe, prin intermediul programului FLEX, în SUA. In interviul acordat ziarului de Cătălin, vom afla de ce calități trebuie să posede candidatul pentru participarea la acest concurs.

− Cum ai ajuns să cunoști de acest concurs?
− Era o zi obișnuită de școală, cum sunt atâtea altele – navigând pe internet am descoperit acest concurs și am inceput să citesc mai multe lucruri despre el. Peste câteva zile, profesoara de limba engleza ne-a anunțat că va avea loc acest concurs, ne-a explicat în ce constă si ne-a îndemnat să ne implicăm. Pentru mine acest îndemn a fost un imbold.

− Te-ai gândit vreodată că vei câștiga?
− Pentru mine finisarea acestui concurs ca finalist era doar un vis, mereu îmi faceam griji că am greșit undeva sau am spus ceva ce nu era nevoie, iar cu timpul începeam să-mi pierd speranțele, deși… în adâncul sufletului știam că am șanse, fiindcă am muncit și m-am pregătit pentru el.

−În opinia ta, ce calități trebuie să posede un candidat pentru participarea la acest concurs?
− Dupa părerea mea, oricine este bine motivat, încrezut în sine și care cunoaste cât de cât bazele limbii engleze, poate deveni un finalist. De-asemenea, un posibil finalist ar trebui să fie o persoană sociabilă, prietenoasă și puternică, ceea ce i-ar permite acceptarea unor noi provocări, dar și ocolirea anumitor obstacole, făcându-i drumul spre succes mult mai ușor.

− Cu ce obstacole te-ai întâlnit pe toată perioada concursului?
− Desigur, am întâlnit obstacole, însă dorința mea de a trece mai departe era prea mare, permițându-mi să trec peste orice obstacol, mereu fiind pregătit de orice și găsind o soluție. Unul din cele mai mari obstacole a fost atunci când am fost anunțat că am trecut în ultima etapă a concursului, însă eu nu puteam să mă prezint la acea etapă din cauza că eram implicat în alt proiect, în Elveția. Îmi făceam griji că acolo se va termina totul, însă nu a fost așa, după câteva ore bune de emoții negative am trecut și peste acest obstacol, fiindu-mi oferită posibilitatea de a mă prezenta la ultima etapă în altă zi decât cea stabilită anterior.

− Apropo, ce te-a motivat să aplici la acest concurs?
− Cel mai mare vis al meu a fost de a călători și de a trăi în SUA, îmi imaginam mereu cum ar arăta viața mea acolo. La fel eram foarte fascinat de modul lor de trai, la cât de bine trăiesc și cât sunt de liberi, m-au fascinat de asemenea tradițiile lor, modul lor de gândire, chiar și felul în care se distrează, fiind total diferit. De mic copil eram interesat de încercarea unor lucruri noi, totul fiind o provocare pentru mine. În momentul în care am descoperit acest concurs am fost bine motivat de a aplica, chiar dacă nu am avut succes din prima, a doua oară deja știam unde am greșit, eram mai bine informat și în același timp mult mai motivat, fiindcă știam că pot mult mai mult.

− Care a fost reacția când ai aflat că ești câștigător?
− Momentul în care am fost telefonat și anunțat că sunt finalist al concursului este unul ce nu-l voi putea uita niciodată. Eram la sala de forță alături de doi prieteni, la un moment dat mi-am auzit telefonul, în clipele în care am fost anunțat am trăit niște sentimente de neuitat, mintea mea era tulbură, singurul cuvânt pe care le-am putut pronunța la început au fost ”Serios?”. Pentru câteva secunde nici nu am înțeles ce se întâmplă cu adevărat. Nici prietenii mei nu știau ce se întâmplă, întrebându-mă de nenumărate ori, însă fără folos — eu nu puteam scoate niciun cuvânt. Coordonatoarea ce m-a telefonat la fel mă întreba dacă o aud, fiindcă îmi dădea niște întrebări, iar eu nu răspundeam din cauza emoțiilor.

− Ce sfat ați putea oferi tinerilor care au, la fel, astfel de vise?
− Trăim într-o epoca minunată, în care suntem înconjurați de nenumărate oportunități și posibilități, iar cea mai mare greșeală pe care am putea-o face ar fi să nu ne folosim de ele. Chiar dacă ieși puțin din zona ta de confort, ar trebui să le accepți, fiindcă niciodata nu știi că îți va prinde bine în viață, vei putea fi chiar uimit de unele rezultate. Eu sunt genul de persoană care profită la maximum de oportunitățile pe care le întâlnesc. Aș prefera să regret ceva ce am făcut decât să trăiesc cu îndoiala “ce s-ar fi întâmplat dacă…”. Din această cauză vă îndemn să nu vă sfiiți, să depuneți efort pentru îndeplinirea visului de o viață și mereu să acceptați, să munciți și să fiți gata de orice provocare.

− Mulțumesc pentru interviu și baftă!

Autoarea interviului: Doina Purici, studenta anului I, facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.