Reflecții la ceas aniversar cu Maria Zagaevschii

0

Maria Zagaevschii marchează în calendarul vieții două cifre importante: 60 de ani de la naștere și 41 de ani de activitate profesională. Un om luminos, o femeie înțeleaptă, un pedagog prin vocație — așa o descriu cei apropiați în câteva cuvinte. Am stat de vorbă cu unica educatoare de la grădinița din Regina Maria pentru a afla ce înseamnă munca de pedagog, cum e să lucrezi o viață întreagă în aceeași instituție și ce poți învăța de la copii.

Doamna Maria s-a născut în satul Trifăuți, în familia lui Fiodor și a Efimiei Russu. Își amintește cu drag de regretații părinți care, pe lângă grija nemărginită dăruită celor patru copii, i-au ajutat să-și aleagă o cale în viață. A copilărit și a învățat în școala din satul natal, iar după ce a absolvit opt clase, s-a înscris la Școala Pedagogică, unde, de altfel, studia și sora mai mare — care i-a fost prietenă și sprijin până în ultima zi din viață. Ulterior, tânăra educatoare a fost trimisă la Regina Maria, să lucreze în grădinița din localitate, unde are primul și unicul înscris în carnetul de muncă.

16 perechi de ochi urmăresc fiecare mișcare a educatoarei, iar tot atâtea mâini realizează ascultătoare sarcinile puse în timpul activităților

 

– Doamnă Zagaevschii, să vă fie de bine cu prilejul acestei vârste frumoase! Vă mai amintiți momentul în care ați ales profesia de pedagog, mai puțin râvnită de absolvenți în zilele noastre? Prin ce v-a atras pedagogia?
– Mi-au plăcut copiii dintotdeauna. Îi iubesc și acum și am încrederea că sentimentul este reciproc. Dacă dimineața nu vor să se despartă de mame, seara nu vor deja să plece acasă, se ascund după mese, vor să mai stăm împreună.

– Grădinița din Regina Maria este primul și unicul loc de muncă al Dvs. Cum era instituția acum 40 de ani?
– Am venit în această instituție în care erau alte condiții. Din 2013 grădinița are condiții foarte bune de activitate. Pe timpuri ne încălzeam cu sobă, era lejancă… Am devenit atunci parte a unui colectiv de oameni minunați: educatoarea Maria Agachi, multe am învățat de la ea, Dumnezeu să o ierte; directoarea Iulia Stepanciuc, care și azi ne vizitează, m-a primit ca o mamă, iar pentru mine, care eram tânără specialistă, această susținere era foarte importantă, altfel ți se taie aripile din start.

– Vă mai amintiți de primii copii care v-au fost încredințați în calitate de educatoare?
– Desigur. Printre ei era Nicolae Baran, Viorica Comerzan, Vladimir Spinei și alții. Aveam atâtea emoții când am înțeles că, uite, aceștia sunt ai mei, eu trebuie să am grijă de ei! Veneau cu zeci de întrebări, ca și copiii de azi, trebuia să le răspund la fiecare ce? De ce? Pentru ce? De unde? Cu drag și cu răbdare am lucrat și am învățat o viață întreagă. Am învățat multe de la colegele cu experiență mai mare, de la doamna Iulia Stepanciuc, Valentina Botezat, de la regretata Larisa Țurcan, dădacă, bucătăreasa Vera Prodan și altele.
Mă bucur mult că am pornit pe drumul vieții cu învățăturile de la părinți: să am răbdare, să accept ceea ce am; să propun ce pot; să cred în Dumnezeu. Am încrederea că trebuie să trăim corect și să facem fapte bune, deoarece noi suntem trecători, dar undeva faptele noastre se iau în calcul. Trebuie să mai știm și să iertăm, să tăiem din mândrie, din invidie, ele nu ne duc departe.

Maria Zagaevschii, educatoare

“Tinerilor care vor să îmbrățișeze profesia de pedagog le doresc să aibă dragoste pentru copii, să nu se sperie de salariile din domeniu. Bogăția materială nu e cea mai importantă, contează mult să fii împlinit sufletește”.

– Acestea sunt regulile de care trebuie să se conducă și calitățile pe care trebuie să le aibă orice cetățean. Dar un pedagog ce calități trebuie să mai aibă, în opinia Dvs.?
– În primul rând, cunoștințe. Iar pe lângă cunoștințele obținute la colegiu sau universitate, un pedagog trebuie să fie mereu la curent cu noutățile din profesie. Noi mergem sistematic la seminare ca să cunoaștem toate cele ce apar în domeniu. Comunicarea, parteneriatul cu părinții este foarte importantă, mă bucur că și aici găsim limbaj comun.

– Cum decurge o zi de lucru a unui pedagog, a Dvs. în cazul dat?
– Dimineața vin la muncă, bine dispusă și gata să petrec o zi întreagă alături de copii, să desfășurăm activități. Acum ne este mult mai ușor ca la începuturi, avem literatură în cabinetul metodic din grădiniță, iar pe timpuri totul era în limba rusă, trebuia să facem traduceri, să selectăm materiale. Sunam la sora mea la Șolcani și întrebam cum lucrează ea, ceream sfaturi, așa era pe atunci. Astăzi lucrul pedagogului este mai ușor, mai interesant, alte standarde, altă curriculă, seminare etc. Totodată, a crescut și responsabilitatea pedagogului. Cu toate acestea, nu am avut niciodată parte de incidente în activitatea mea, în care am educat circa 400 de copii. Deja unii dintre ei sunt bunei.

Maria Tăbârță, directoarea grădiniței din satul Regina Maria
  • Maria Tăbârță, directoarea Instituției preșcolare Regina Maria: Grădinița este frecventată de 16 copii cu vârsta de la trei la șapte ani, iar în sat sunt încă 15 copii de la zero la trei ani. La grădiniță suntem câțiva angajați, vorbind în termeni oficiali sunt 6,75 unități: lucrător muzical, educatoare, directoare, bucătar, spălătoreasă, paznic și sezonier activează fochistul. În acest an nu s-a născut nici un copil și este foarte trist. Ne doare sufletul căci satul moare fără biserică, fără grădiniță…
    Doamna Maria Zagaevschii este unica educatoare. Când am început activitatea în grădiniță, dumneaei era deja angajată. Lucrăm împreună de 40 de ani. Este un om de o bunătate rară, sufletistă, săritoare la nevoie, este alături și la bine și la greu pentru oamenii din jur. O femeie receptivă și deschisă, organizată și se înțelege bine cu copiii. Este un pedagog prin vocație!

– Pe lângă părinți, pedagogii sunt cei care ghidează micii cetățeni prin viață, îi pregătesc să devină de sine stătători. La rândul Dvs., ce învățați de la copii?
– De la ei zilnic îmi umplu bateria cu energie pozitivă, voioșia și bucuria molipsitoare. Sunt atât de respectuoși, îmi vorbesc atât de dulce încât mi se umple inima de plăcere și bucurie. Chiar dacă acasă mă așteaptă multe treburi, în fiecare zi plec de la muncă împăcată și împlinită.

– Astăzi în grădinița din Regina Maria sunt 16 copilași, în timpurile mai vechi au fost până la 50 de copii. Dar, din păcate, se nasc tot mai puțini copii, inclusiv în satul dvs.…
– Da, și e foarte trist. Pe timpuri în grădiniță erau două grupe de copii, până la 45 de copii în total. Acum sunt tot mai puțini, iar satul tot mai pustiu. Să știți că ne bucurăm cu toții când auzim că o femeie este însărcinată și se va mai naște un copil în sat, o să mai trăiască satul…

– Ați reușit, în paralel, să creați o familie frumoasă, să îmbinați și profesia, și viața de familie…
– Am venit în Regina Maria după ce am fost repartizată la muncă aici. În sat am întâlnit viitorul soț. Ne-am căsătorit cu Mihail și am născut doi copii. Am educat fiica și feciorul așa cum ne-au educat părinții noștri. Sunt foarte bucuroasă că au fost copii ascultători, au obținut câte o profesie și ne-au dat crezare dacă nu aveam cu ce să-i ajutăm uneori. Acum copiii sunt cu familiile la locurile lor. Ne-am înrudit cu niște cuscri foarte de treabă, respectuoși. Mă simt împlinită! Acum îi aștept să vină și îi înțeleg că au serviciu și vin rar, dar orice vizită e o mare bucurie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.