Pentru dosarele tergiversate în instanța de judecată, justițiabilii pot solicita despăgubiri materiale

0
42

  Unele dosare se examinează în instanțele de judecată ani la rând, fără ca judecătorii să emită o decizie definitivă. Unii justițiabili se adresează la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), solicitând și despăgubiri pentru tergiversarea examinării dosarelor în instanțele naționale. Magistrații se apără și spun că, în aceste situații, de vină nu este doar judecătorul, ci și părțile sau apărătorii.

  În vara anului 2017, fotojurnalistul Constantin Grigoriță a depus o plângere împotriva lui Igor Dodon, dar și a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, pe motiv de îngrădire a accesului la o conferință de presă a șefului statului. Acest lucru s-a întâmplat după ce, în cadrul altei conferințe de presă, Constantin Grigoriță l-a întrebat pe Igor Dodon cum poate să se închine în fața agresorului, referindu-se la întâlnirea acestuia cu șeful regimului separatist de la Tiraspol. Ulterior, fotoreporterului i-a fost îngrădit accesul la toate evenimentele publice cu participarea președintelui R. Moldova. Solicitat de jurnaliști, Anatol Ciobanu, avocatul lui Igor Dodon, a declarat atunci că Grigoriță nu a fost lăsat să participe la evenimente din motive ce țin de procedură, chipurile fotoreporterul nu s-ar fi înregistrat din timp, sau invocând lipsa spațiului. Jurnalistul a depus o plângere, iar dosarul s-a aflat în instanța de fond, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), aproape un an. După mai multe amânări, magistrații au decis comasarea plângerilor fotojurnalistului împotriva lui Igor Dodon și împotriva Aparatului Președintelui Republicii Moldova, motivând prin necesitatea „aplicării aceleiași proceduri de soluționare”.

Mai mult de doi ani pe masa magistraților de la instanța de fond

În iulie 2018, Judecătoria Chișinău a emis o hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată cererea lui Constantin Grigoriță. Oricât ar fi de straniu, însă după emiterea deciziei, magistrații instanței de fond nu au mai formulat motivarea, astfel, C. Crigoriță nu o poate contesta la instanța de apel. Vitalie Zamă, avocatul lui Grigoriță, susține că acest dosar este o mostră a unui proces tergiversat în instanța de judecată. El explică că nu există o perioadă fixă în care un dosar poate fi examinat de magistrați, însă termenul trebuie să fie rezonabil și depinde de trei factori: complexitatea dosarului, comportamentul părților și comportamentul instanței. „Cazul lui Grigoriză este tergiversat, categoric. Până în ziua de azi nu avem hotărârea motivată de la instanța de fond și nu o putem contesta”, spune avocatul.  Constantin Grigoriță este indignat că dosarul se prăfuiește pe masa judecătorilor mai bine de doi ani și este hotărât să meargă până la CtEDO: „Îmi pare rău că pe urmă vor plăti despăgubiri nu președintele care mi-a îngrădit drepturile sau magistrații care au tergiversat dosarul, ci va fi condamnat statul Republica Moldova”.

Când CtEDO examinează cererile pentru dosarele tergiversate în instanțele naționale?

De regulă, procedurile judiciare cu o durată mai mică de doi ani într-o singură instanță sau neexecutarea hotărârilor judecătorești de către stat cu o durată mai mică de un an sunt respinse de CtEDO, ca fiind vădit nefondate. Experții de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) susțin că până a apela la CtEDO, justițiabilii trebuie să știe că pot cere în instanța națională ca statul să le ofere compensații pentru tergiversarea dosarului în judecată. Ilie Chirtoacă, consultant juridic la CRJM, face trimitere la Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare, potrivit căreia părțile pot solicita compensații de la stat. În anul 2009, oamenii mergeau la Curtea Europeană. Acolo, la un moment dat, erau peste 300 de cereri din R. Moldova privind tergiversarea proceselor sau neexecutarea hotărârilor. Când CtEDO a văzut că e o problemă sistemică, a emis o hotărâre pilot, prin care a obligat Republica Moldova să instituie un remediu la nivel național, prin care reclamanților să li se poată achita compensații”, menționează expertul.

 Din 38 de cauze privind încălcarea termenului rezonabil – doar un prejudiciu moral

Juriștii de la CRJM au analizat 176 de cauze soluționate irevocabil în perioada octombrie 2017 – martie 2020 sub aspectul duratei examinării, calității motivării hotărârilor, dar și a compensațiilor acordate. Astfel, din 38 de cauze privind încălcarea termenului rezonabil de examinare, judecătorii au admis pretenția reclamantului într-un singur caz, stabilind un prejudiciu material de 40 de mii de lei.

La evenimentul de prezentare a acestei cercetări, Aliona Miron, magistrată la Judecătoria Chișinău, sectorul Centru (acolo unde se examinează litigiile în baza Legii 87), a declarat că unele cauze sunt tergiversate nu din vina magistraților, ci a părților care se judecă. „În mare parte, durata excesivă de examinare este cauzată de comportamentul reclamantului, care solicită amânare pentru a prezenta ceva, informând instanța că își asumă responsabilitatea pentru examinarea tardivă. La fel, apărătorii deseori invocă diverse motive de amânare a examinării cauzelor. Un alt motiv pe care judecătorul nu-l poate influența îl constituie expertizele, mai ales în litigiile matrimoniale”, a spus judecătoarea.

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

 Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente

 Imagine simbol

Colaj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.