Profil de integritate al candidatei Maia Sandu: trecutul politic, averi, interese

0
68

Maia Sandu este candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Lidera PAS candidează pentru a doua oară la această funcție. Moldova Curată a colectat informații ce se referă la integritatea acestei candidate și a celorlalți 7 concurenți la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Informațiile sunt structurate pe patru criterii, elaborate de experți anticorupție. La acest link găsiți profilurile de integritate ale tuturor candidaților.

INTEGRITATEA ÎN ACTIVITATEA POLITICĂ:

De la Harvard în politica moldovenească

Maia Sandu (1972) s-a născut în satul Risipeni din raionul Făleşti. Este economistă, absolvind Academia de Studii Economice de la Chișinău. Chiar după studii, a fost angajată la Ministerul Economiei (MEC), în Direcţia colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. În paralel cu munca, Maia Sandu a absolvit și  Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova.

Mai târziu, a studiat la Harvard Kennedy School of Government (SUA) unde a obținut titlul de Master în administrație publică. După studii a rămas în SUA, unde a activat timp de doi ani în calitate de consilieră al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC. Revenită în țară, Maia Sandu a deținut timp de trei ani funcția de ministră a Educației.

În vara anului 2015 a fost propusă de către Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) drept candidată la funcţia de prim-ministru. Atunci s-au împotrivit două partide: Partidul Liberal şi Partidul Democrat.

În același an Maia Sandu a declarat că intenționează să-și creeze un partid. Astfel, în luna mai 2016,  a fost înregistrat Partidul Acțiune și Solidaritate. Potrivit Statutului PAS, este „un partid de centru-dreapta, care împărtăşeşte şi promovează doctrina liberalismului social”.

INTEGRITATEA ÎN GESTIONAREA AVERII ȘI INTERESELOR PERSONALE

În  declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de candidată la funcția de președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu declară venituri salariale totale de peste 162 de mii de lei, bani obținuți în funcția de deputată, dar și cea de prim-ministră. Ea mai indică 500 de lei românești, onorariu primit din susținerea unei conferințe în anul 2018 și o dobândă de peste 930 de dolari. Candidata are un cont de depozit deschis în SUA, unde își păstrează economiile în valoare de peste 24 de mii de dolari.

Maia Sandu este proprietara unui apartament achiziționat în anul 2003, cu suprafața de 74 de metri pătrați, dar și titulara unui autoturism de teren, de model Toyota RAV4.

INTEGRITATEA ÎN GESTIONAREA FUNCȚIEI PUBLICE

În luna septembrie, 2016, Maia Sandu s-a înregistrat în calitate de concurentă electorală, înscriindu-se în cursa prezidențială. Cu o lună mai târziu, ea a fost desemnată candidata comună a dreptei proeuropene. La scrutinul prezidențial din 2016, Maia Sandu a ajuns în turul II cu Igor Dodon, însă a pierdut alegerile și a declarat, imediat după închiderea secțiilor de votare, la o conferință de presă, că rezultatul votului demonstrează că „regimul nu vrea să plece”. Totodată, lidera PAS a menționat că în străinătate, votarea a fost organizată defectuos:

„La Londra, Bologna, București, și Paris, sute de oameni nu au putut sa voteze”, a spus Maia Sandu. Ea a declarat, de asemenea, că o parte din voturi au fost furate, deoarece mii de cetățeni din stânga Nistrului au fost aduși cu autobuze la vot.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Maia Sandu a devenit deputată cu voturile alegătorilor din circumscripția Europa de Vest. În vara aceluiași an, aceasta renunță la mandatul de deputat, în favoarea funcției de prim-ministru, poziție în care s-a aflat doar câteva luni.

În noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de Partidul Socialiștilor și votată de către deputații socialiști și democrați. În Plenul Parlamentului, Maia Sandu a declarat:

„După luni de muncă dezinteresată, încep să se vadă rezultatele. Și se pare că asta vă sperie. Ați fi preferat un guvern docil, orb la schemele ilegale, controlabil? (…) Vă sperie un guvern care acționează doar în interesul oamenilor și care a reușit nu doar să plătească la timp salariile și pensiile, ci să găsească bani pentru majorările prevăzute în bugetul pentru 2020”.

Cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu a aplicat reguli stricte la desfășurarea examenelor de bacalaureat, ceea ce  redus substanțial rata de promovabilitate, și s-a remarcat și prin optimizarea numărului de școli în care învățau mai puțini copii, acțiuni care au fost criticate de mai mulți politicieni.

Maia Sandu a  fost criticată de unii politicieni pentru faptul că a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat pentru cele 3 bănci devalizate în urma fraudei bancare din anul 2014, cunoscută sub numele de „furtul miliardului”:  Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta ar fi votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, aceasta s-a opus iniţial.

„CAZIER JUDICIAR”

Numele Maiei Sandu nu se regăsește în actele de constatare ale fostei Comisii Naționale de Integritate și nici în cele ale Autorității Naționale de Integritate. De asemenea, printr-un răspuns de la Procuratura Anticorupție, portalul Moldova Curată a fost informat că instituția nu gestionează nici un dosar în care Maia Sandu ar avea vreo calitate procesuală.

Timp de câțiva ani, Maia Sandu s-a judecat cu Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, care, în anul 2016 a făcut afirmaţii discriminatorii, care îi lezau onoarea şi demnitatea. Anul trecut, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție au decis ca Episcopul Marchel să-i plătească Maiei Sandu 20.000 de lei prejudiciu moral pentru discriminare.

Lilia Zaharia

Acest profil este realizat cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.