Alegeri noi, vicii vechi

0
35

Unele dintre persoanele care figurează pe listele de donatori pentru grupul de inițiativă al candidatului Igor Dodon practic nu au avut de unde dona. Declarațiile lor de avere arată că anul trecut ele fie nu au obținut venituri deloc, fie au câștigat foarte puțin, doar câteva mii de lei pentru tot anul. Solicitați de Moldova Curată, unii au refuzat să răspundă, alții au spus că ”îi mai ajută părinții”. Moldova Curată a verificat și listele de donatori ale altor partide.

Susținătorii lui Igor Dodon

În raportul  privind donațiile pentru activitatea grupului de inițiativă al candidatului Igor Dodon pentru perioada 14-18 septembrie 2020 figurează 15 persoane. Fiecare a donat câte o sumă cuprinsă între 3700 și 8700 de lei. Unii au declarat venituri foarte mici pentru anul trecut.

Vasilisa Anghel este consilieră socialistă în Consiliul Raional Strășeni. Pe listă ea este trecută cu o donație de 5400 de lei și nu îi este indicată ocupația. În declarația de avere depusă pentru anul 2019 Vasilisa Anghel nu indică nici un venit. Singurul bun pe care îl declară este un Opel Astra Universal produs în 2007 și cumpărat în 2015 cu 2 000 de euro. Contactată de Moldova Curată, Vasilisa Anghel a ascultat întrebarea, apoi a închis telefonul. Ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

Transfer sau numerar?

O altă donatoare, Ina Zosim, consilieră raională la Florești, trecută pe listă drept ”laborantă”, a donat 4100 de lei. Pe anul trecut a declarat un venit de  16 242 de la ICS Flograin Group SRL în calitate de salariu. Alte venituri nu a avut. Soțul său a câștigat 70 177 59 lei drept salariu. Întrebată cu ce bani s-a întreținut în condițiile în care a dat partidului a patra parte din ce a câștigat, Ina Zosim a răspuns: ”Mai avem și soț, părinții ne mai ajută…”. De asemenea, rugată să precizeze în ce formă a donat banii, ea a răspuns că prin transfer. În listă, toate donațiile sunt trecute drept făcute în numerar.

Iurii Dimitriu, președintele OT din or. Codru a PSRM și consilier socialist în această localitate, a donat 5900 de lei, în timp ce declară un venit din salariu pe anul trecut de 27 500 de lei. ”De ce trebuie să vă răspund la această întrebare? Nu consider necesar să răspund. Nu vă voi spune nici da, nici nu. Am avut venituri mici? Păi am și alte momente, am prieteni, tovarăși, nu înțeleg care e problema” – a fost răspunsul lui Iurii Dimitriu.

Vladimir Ciolac, consilier raional la Râșcani, angajat în calitate de inginer la Direcția Învățământ, Tineret și Sport Râșcani, a donat 4800 lei. Anul trecut a avut un venit de 6 746 de lei sub formă de indemnizație de la Primăria Vasileuți și 370 de lei de la DÎTS. Soția sa, care lucrează în aceeași direcție, a câștigat 67 550 de lei. ”Dar de ce vă interesează dacă am donat cash sau prin transfer? Sunt membru de partid demult, am vrut să dau”, ne-a spus Vladimir Ciolac, care a precizat ulterior că merge periodic la muncă peste hotare, iar anul trecut la fel, a muncit în străinătate.

Libovi Calicișkova-Tataru, trecută pe listă ca ”șef al direcției economie”, a donat 3700 de lei. ”Am depus banii în numerar. Veniturile mele îmi permit să fac astfel de donații din când în cand și sper foarte mult că va învinge candidatul meu, Igor Dodon”, a spus donatoarea, solicitată de Moldova Curată.

Printre donatori figurează și trei deputați socialiști, Vitalii Evtodiev, Nichita Țurcan și Gaik Vartanean, care anul trecut au avut venituri din salariu de peste 200 de mii de lei.

Solicitat de Moldova Curată să comenteze cele constatate în privința donatorilor candidatului Igor Dodon, deputatul socialist Vlad Bătrâncea, responsabil de întocmirea listei, nu a răspuns nici la apelurile noastre și nici la mesajul prin telefon pe care i l-am expediat.

Susținătorii Violetei Ivanov

Potrivit Raportului privind finanțarea activității grupului de inițiativă al candidatei Partidului ”Șor”, Violeta Ivanov, donatorii nu au contribuit cu bani, ci cu servicii sau mărfuri. Serviciile donate valorează între o mie și 40 000 de lei. Aici, pe listă figurează mai mulți deputați și oameni de afaceri.

Deputatul Denis Ulanov a achitat serviciile de tipărire a broșurilor electorale în limbă rusă, în valoare de 39 000 de lei. El spune că așa au făcut donații toți doritorii, dar nu au venit cu numerar.

„În calitate de donatori am semnat contract direct cu producătorul, cu toate datele necesare pentru publicitate. Noi am achitat direct. CEC nu este împotriva acestei proceduri. Am semnat contract, am achitat și partidul a primit, în consecință, acest contract”, a precizat Ulanov care, conform declarației de avere și interese personale, anul trecut a avut un venit de circa 4 milioane 700 de mii de lei, cea mai mare sumă fiind obținută din dividende.

Tot pentru broșuri a plătit și Vadim Fotescu, un alt deputat de la Partidul „Șor”, care a donat 30 de mii de lei, în condițiile în care anul trecut a declarat la ANI venituri de circa un milion 700 de mii de lei. Deputații Petru Jardan, Reghina Apostolova și Igor Himici au achitat servicii de tipărire a buletinelor informative în limba rusă și română, sumele fiind cuprinse între 10 000 și 40 000 de lei. Toți declară venituri de peste 200 000 de lei de la Parlament.

„Toate cheltuielile noastre sunt în conformitate cu legislația, sunt absolut transparente și sunt raportate la Comisia Electorală Centrală”, a declarat pentru Moldova Curată însăși candidata, Violeta Ivanov.

Susținătorii lui Renato Usatîi

Spre deosebire de Partidul ”Șor”, pe ale cărui liste apar deputați și oameni de afaceri, donatorii grupului de inițiativă al candidatului Renato Usatîi sunt în mare parte funcționari publici și aleși locali. Potrivit Raportului depus la CEC, cea mai mare sumă donată ajunge la 24 000 de lei.

Bani de la mama

Elena Grițco, consilieră municipală la Bălți, a indicat doar un salariu de peste 32 000 de lei pentru tot anul trecut, însă a donat partidului 15 000 de lei. Întrebată dacă într-adevăr a donat jumătate din salariul său pentru un an, Elena Grițco, care este și președinta Fundației „Renato Usatîi”, s-a arătat revoltată de întrebare, precizând că în declarația de avere ar fi indicat și o sumă de câteva mii de euro, dar pe care ANI a blurat-o.

„D-voastră atent v-ați uitat în declarația mea? Acolo este o sumă „bruiată”.  Aici anual depun o sumă de bani în euro pe care o indic. Mama mea, aflându-se peste hotare, lucrând oficial, plătind impozite, ne transmite. În fiecare an ANI „bruiază” această sumă, începând cu activitatea mea de la Ministerul Justiției, de când depunem anual aceste declarații. Eu aici indic ceea ce îmi transmite mama de peste hotare”, a spus Elena Grițco, care însă a refuzat să menționeze ce sumă exact indicase, adăugând că ANI ar trebui să răspundă de ce „ascunde” anumite sume.

Maria Chitoroagă, specialistă principală în Serviciul cooperare și relații cu publicul al ANI, a confirmat că, potrivit Legii cu privire la declararea averii și intereselor personale, se consideră informații cu acces limitat numerarul în monedă națională sau valută străină care nu face obiectul depunerilor financiare, de aceea informația nu este publică.

Cu o donație de 10 000 de lei figurează și primara orașului Drochia, Nina Cereteu, venitul declarat al familiei sale pentru anul 2019 fiind de circa 280 000 de lei. La fel,  consilierul Andrian Rotaru, director al Întreprinderii municipale „Apă-Canal Drochia”, a donat tot 10 000 de lei, venitul familiei sale pentru anul trecut fiind de circa 268 000 de lei.

Și Ghenadie Gorbatiuc, administratorul Pieței Industriale din Drochia, a donat 10 000 de lei și a precizat pentru Moldova Curată ca a donat banii în calitate de membru de partid. Venitul său pentru anul trecut a fost de peste 115 000 de lei.

Consilier local de la un partid, donează pentru alt partid

Adrian Culeanu este consilier local în satul Cojușna, raionul Strășeni. El figurează în raport că a donat 19 000 de lei în numerar, iar mama sa, care este funcționară publică tot la Cojușna a donat 3 000 de lei. La alegerile locale de anul trecut, Adrian Culeanu a ajuns consilier local din partea Partidului „Voința Poporului”, iar astăzi figurează în calitate de donator al Partidului Nostru. Întrebat de ce a făcut această schimbare, alesul local a răspuns că nu vrea să discute la telefon: „Aceste întrebări nu sunt pentru telefon. Nu am fost membru de partid, am fost simpatizant și am fost propus. Eu nu fac parte din nici un partid”. Anul trecut, Adrian Culeanu a avut un venit din salariu de 159 000 de lei.

Susținătorii Maiei Sandu

În raportul financiar al grupului de inițiativă al candidatei Maia Sandu pentru perioada 11 – 18 septembrie 2020 se arată că de la persoane fizice echipa PAS a adunat 59 800 de lei. Donatori sunt 5 persoane, care au dat de la 9 800 de lei până la 15 000 de lei. Pe listă figurează, cu 10 000 de lei donate, fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavriliță, și trezorierul PAS, Artur Mija. Cele mai mari donații – câte 15 000 de lei – le-au făcut Vasile Ghimp, trecut în listă ca „angajat”, și Valeria Lungu, despre care se menționează că e antreprenoare. Așa cum aceste două persoane nu dețin nici o funcție publică și nu au putut fi identificate, Moldova Curată a solicitat informații despre ele de la serviciul de presă al PAS.  „Dna Valeria Lungu și dl Vasile Ghimp au venit la sediul PAS vineri, 11 septembrie, și au donat numerar. Din păcate, noi nu am solicitat datele de contact, am colectat doar datele necesare pentru donație – nume, prenume, IDNP”, a fost răspunsul.

Pe lista donatorilor de mărfuri și servicii a PAS, în care figurează 4 persoane, cea mai mare donație este a lui Roman Cojuhari, consilier în Consiliul Municipal Chișinău. El a dat în locațiune grupului de inițiativă 20 de corturi, valoarea contractului fiind de 16 000 de lei. „Da, este adevărat. Am donat. O parte din corturi le am demult în proprietate, le-am transmis în folosință temporară și în 2016. O altă parte sunt procurate recent și, respectiv, le-am transmis temporar în folosință, iar ceva mai târziu vor fi donate definitiv”, ne-a spus Roman Cojuhari.

Susținătorii lui Octavian Țîcu

Grupului de inițiativă al candidatului Octavian Țîcu a informat CEC că nu va deschide un cont pentru donații în bani pentru procesul de colectare a semnăturilor, ci acceptă doar donații în mărfuri sau servicii. Astfel, în raportul financiar pentru primele zile de activitate a grupului figurează 7 persoane, care ar fi donat măști faciale, mănuși, dezinfectant, rechizite de birou și banere. Cea mai valoroasă donație, a președintelui OT PUN Chișinău, Corneliu Pântea, este de 3 000 de lei, pentru comodatul unor corturi. Pentru Moldova Curată, Corneliu Pântea a confirmat că are două corturi, pe care le-a dat partidului în locațiune pe perioada colectării semnăturilor.

Susținătorii lui Andrei Năstase

Ca și susținătorii lui Octavian Țîcu, grupul de inițiativă al candidatului Andrei Năstase nu a deschis cont pentru cheltuielile de colectare a semnăturiloir, ci a acceptat donații doar sub formă de mărfuri sau servicii. În primul raport financiar depus la CEC, cu o donație de 20 000 de lei sub formă de banere figurează Ion Terguță, secretar general al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. ”Eu am tipărit banerele pentru corturi ca persoană fizică. Le-am oferit partidului pentru câteva zile, după care le-am retras. Ele nu sunt proprietatea partidului, ci a mea. Valoarea e calculată pentru zile de utilizare, nu mai mult”, a comentat Ion Terguță, solicitat de Moldova Curată.

Susținătorii lui Constantin Oboroc

Grupul de inițiativă al candidatului Constantin Oboroc a prezentat la CEC un raport financiar în care se arată că până la 18 septembrie a adunat în numerar 7 220 de lei de la 8 persoane, dintre care cea mai mare donație este de 1 970 de lei. La 30 septembrie 2020, Constantin Oboroc a anunțat că nu va mai depune dosarul de înregistrare în calitate de candidat, întrucât nu a reușit să adune numărul necesar de semnături.

Alte grupuri de inițiativă

Grupurile de inițiativă ale candidaților Tudor DeliuAndrian CanduDorin Chirtoacă și Serghei Toma au anunțat, prin declarații depuse la CEC, că nu au deschis conturi bancare pentru activitatea grupurilor de inițiativă și nici nu au prezentat donații sub formă de mărfuri sau servicii.

Donații suspecte, problemă constantă la scrutinele din ultimii ani

Jurnaliștii au semnalat cazuri similare, în care persoanele de pe listele unor partide nu avuseseră în anii venituri care să le acopere donația, și la alte scrutine. Cele mai relevante exemple sunt ale fostei deputate Marina Rădvan, care ar fi donat Partidului Socialiștilor, în campania din 2014, o sumă totală de 165 700 de lei, fără să declare vreun venit pe ultimii doi ani; al actualului deputat Vladimir Odnostalko, care ar fi donat tot atunci 253 000 de lei, în condițiile în care fusese șomer, sau al jurnalistei Natalia Vlasova, care figura pe liste cu o donație de 80 de mii de lei. Cei trei au spus atunci că secretarul general al partidului, Corneliu Furculiță, poate răspunde de unde au luat ei banii să doneze. În locul lor, Furculiță a presupus că donatorii ”nu au realizat venituri care trebuiau declarate în acești ani, dar a avut venituri în anii precedenți”. Moldova Curată a sesizat atunci și CEC, și Inspectoratul Fiscal în privința acestor situații, însă, într-un final, Fiscul a anunțat, în 2015, că nu va verifica persoanele care au donat partidelor mai mult decât au câștigat.

Problema s-a repetat, la unele partide, și în campania pentru parlamentarele din 2019. În decembrie 2018, RISE Moldova a descoperit o serie de donatori fictivi pe listele Partidului Democrat din Moldova, însă controale și sancțiuni tot nu au urmat.

Am solicitat Comisiei Electorale Centrale și Serviciului Fiscal de Stat să ne spună dacă persoanele de pe liste, asupra cărora apar suspiciuni că nu ar fi donat în realitate, vor fi sau nu verificate. Serviciul Fiscal încă nu ne-a răspuns, iar Comisia Electorală Centrală ne-a informat:

”Pentru a verifica proveniența surselor de venit ale donatorilor, care, potrivit art. 41 al 1 din Codul electoral, pot fi din activitatea de salariat, de întreprinzător, științifică sau din cea de creație, desfășurată de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în afara acesteia, Comisia Electorală Centrală va prezenta Serviciului Fiscal de Stat lista persoanelor fizice care au făcut donații concurenților electorali candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și lista persoanelor fizice care figurează ca donatori pe listele partidelor politice. Ulterior, Comisia Electorală Centrală va analiza datele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat și va veni cu o hotărâre în acest sens. În același timp, întrucât comisia nu dispune de competențe de investigare, aceasta va sesiza organele de drept și va solicita verificarea provenienței surselor de venit ale donatorilor care nu au beneficiat de nici o prestație socială și nu au declarat nici un venit”.

CEC ne-a informat, de asemenea, că la alegerile locale din 2019 a procedat în același mod, înaintând săptămânal Serviciului Fiscal de Stat lista donatorilor ce figurau în rapoartele concurenților electorali.

Veaceslav Negruță: ”Serviciul fiscal are instrumentariul necesar să verifice acești donatori chiar și în 30 de zile”

Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, în prezent expert la organizația Transparency International Moldova, constată că aceasta ar fi, de fapt, ”o situație tipică pentru partidele care au probleme de transparență a surselor financiare utilizate la finanțarea campaniilor electorale”. ”Așa a fost cu PD, așa se întâmplă și cu PSRM. Astfel de formațiuni politice care folosesc sume mari pentru convingerea electoratului au probleme de a indica proveniența surselor și respectiv se recurge la schema persoanelor fizice și donații făcute de acestea, care deseori nici nu cunosc că ar fi donat, cu atât mai mult să și aibă efectiv resurse de donat. Serviciul Fiscal are la îndemână instrumentariu pentru a iniția o investigație fiscală față de donatorii/finanțatorii din campania electorală. Astfel de investigații pot fi efectuate relativ ușor și repede, în termen de până la 30 de zile. Respectiv, alegătorii, dar și CEC, ar obține informații utile pentru decizii corecte vis-a-vis de partide și concurenți electorali care folosesc bani de proveniență dubioasă sau folosesc nume de persoane fizice în încercarea legalizării acestor finanțări. Discrepanța între venituri proprii și ”donații” este un indiciu direct de fraudare a procesului electoral cu mijloace dubioase, dar și un indiciu de fraudă fiscală. Responsabilizarea trebuie să fie pe măsură, atât față de concurenți electorali, cât și pentru cetățenii care acceptă să fie parte a fraudelor fiscale sau a celor care dirijează astfel de fraude. Din păcate, în astfel de scheme sunt impicați chiar și deputați, care apar ca finanțatori electorali în timp ce veniturile oficial declarate sunt insuficiente pentru a demonstra aceste finanțari. Fiind oameni care ar trebui să impună respectarea legii, ei sunt antrenați în fraudare și iligalități. Fiscul ar avea o misiune de realizat, astfel contribuind la demotivarea, descurajarea, reducerea sau chiar eliminarea unor astfel de fraude financiare”, a comentat Veaceslav Negruță. El a notat, de asemenea, că astfel de fraude ”se observă în special la partidele de la guvernare care pot interveni (ilegal) în activitățile fiscului și își pot asigura impunitate față de prevederile și răspunderea legală pentru aceste ilegalități”.

Viorica Zaharia

Lilia Zaharia

Această investigație este realizată cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.