BNS: Bătrânii de la sate sunt mai săraci decât…bătrânii săraci de la orașe

0
59

   De Ziua internațională a persoanelor vârstnice, Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat o serie de statistici care arată nivelul de trai al populației în etate din Republica Moldova. Printre concluziile cifrelor oficiale se numără faptul că prestațiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit pentru bătrâni și că vârstnicii de la orașe au o situație financiară mai bună. Totodată, cei din mediul urban cheltuie mai mult, însă au condiții de trai mai bune decât cei de la sate. Chiar și așa, ultimii sunt mai satisfăcuţi de nivelul lor de trai.

De asemenea, potrivit datelor BNS, gospodăriile vârstnicilor au mai puține comodităţi, iar aproape jumătate din cheltuielile moldovenilor în etate se referă la produse alimentare.

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au o situaţie financiară mai bună

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia era cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dispunea de 2692 de lei lunar/persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 3212,5 de lei/persoană, faţă de 2423,4 de lei/persoană în mediul rural.

Prestaţiile sociale – cea mai importantă sursă de venit a vârstnicilor

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici au fost prestaţiile sociale, care au constituit 48,6% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie au constituit 27,3% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 10,0%. Transferurile din afara ţării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporţie de 7,6%.

Gospodăriile formate numai din vârstnici au venituri medii mai mari decât gospodăriile cu vârstnici în care locuiesc și alte persoane

Situaţia vârstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vârstnici din perspectiva veniturilor medii pe o persoană au fost într-o situaţie mai bună decât vârstnicii care au locuit în gospodării extinse. O explicaţie ar fi faptul că, aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vârstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Pentru gospodăriile formate numai din vârstnici, principala sursă de existenţă au fost prestaţiile sociale (66,3%). Datorită faptului că, o parte din vârstnici erau economic activi, veniturile acestora au avut la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (13,1%) şi activitatea individuală agricolă (8,9%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora erau şi alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială – 43,5%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 28,3%. Totodată, gospodăriile mixte au fost dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vârstnici (10,3% faţă de 5,4%).

Vârstnicii de la orașe cheltuie mai mult decât cei de la sate

În medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 2530,2 de lei/persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum s-a evidenţiat mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 3069,5 de lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 2251,8 de lei/persoană.

Aproape jumătate din cheltuielile vârstnicilor se referă la produse alimentare

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au fost destinate necesarului de consum alimentar (45,6%), după care au urmat cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 18,8%, îmbrăcăminte şi încălţăminte – 7,6% și îngrijire medicală şi sănătate – 7,1%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru dotarea locuinţei (5,1%), comunicaţii (4,0%) şi transport (3,7%).

Gospodăriile formate numai din vârstnici cheltuie mai mult decât cele care au în componenţă şi alte persoane

Gospodăriile formate doar din vârstnici au cheltuit, în medie pe lună, 2669 de lei/persoană sau cu 12,1% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţa cărora erau şi alţi membri. În acelaşi timp, comparativ cu gospodăriile cu vârstnici și alte persoane, persoanele din gospodăriile formate numai din vârstnici au cheltuit mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei şi servicii de sănătate.

Gospodăriile numai cu vârstnici sunt mai puţin dotate cu comodităţi

Gospodăriile formate numai din vârstnici s-au dovedit a fi în condiţii mai puţin avantajoase privind nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Dacă gospodăriile cu vârstnici şi alte persoane dispuneau de apeduct în proporţie de 84,8%, atunci în cazul gospodăriilor numai cu vârstnici, doar 76,3% dispuneau de aceste comodităţi. Situaţia este similară și în privința dotării cu sistem de canalizare, acces la baie sau duş în locuinţă, acces la grup sanitar cu apă în locuinţă și la apă caldă.

Condiţiile de trai ale vârstnicilor din mediul urban, mai bune decât ale celor din mediul rural

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sate şi din oraşe. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi încălzire, respectiv vârstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mai bune decât cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 97,2% din gospodăriile formate numai din vârstnici erau dotate cu apeduct, 91,6% – cu sisteme de canalizare, 85,7% – cu baie sau duş în locuinţă şi 74,7% – cu încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 64,3% gospodării erau dotate cu apeduct, 43,5% – cu sisteme de canalizare, 30,0% – cu baie sau duş în locuinţă, iar 90,0% pentru încălzire au folosit sobă cu lemne sau cărbune. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fântână, etc.

Vârstnicii de la orașe, mai puţin satisfăcuţi de nivelul de trai

Gospodăriile formate numai din vârstnici în proporție de 81,2% au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 8,0% – bun sau foarte bun, iar 10,8% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În mediul rural, 8,8% din gospodăriile formate numai din persoane în etate au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul urban, doar 6,7% din gospodăriile formate numai din vârstnici erau satisfăcuți pe deplin de nivelul de trai. Comparativ cu anul 2018, circa 88,5% din gospodăriile numai din vârstnici au menţionat că trăiesc la fel, 9,9% – mai rău sau mult mai rău şi numai 1,5% au afirmat ca trăiesc mai bine.

Capacitatea gospodăriei de a procura sau de a respecta termenele de plată pentru diferite servicii depinde de posibilitățile financiare ale gospodăriei. În anul 2019, circa 16,8% din gospodăriile formate numai din vârstnici n-au putut să-și permită să includă în regimul alimentar carne sau pește fiecare a doua zi, iar 10,3% din aceste gospodării nu dispuneau de mijloace suficiente pentru procurarea medicamentelor necesare, prescrise de medic.

(SURSA. Cotidianul.md)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.