10 curiozităţi despre viața femeilor și bărbaților din Moldova pe care cu siguranţă nu le-ai ştiut

0
247

Nimeni din noi nu va ajunge în ziua când în societate va domni egalitatea de gen, iar cel mai probabil nici copiii noştri nu vor trăi în astfel de vremuri. Din păcate aceasta este concluzia raportului privind diferenţa de gen pentru anul 2020.

Egalitatea economică de gen în lume se va instaura peste cel puţin 257 de ani, se menţionează în raportul anual al Forumului Economic Mondial „The Global Gender Gap Report — 2020”. Prin egalitatea economică, autorii raportului implică o remunerare echivalentă a muncii și un număr egal de femei și bărbați în funcţii de conducere.

În ceea ce privește egalitatea între sexe în ansamblu, aceasta va putea fi realizată abia peste 100 de ani. Potrivit autorilor, indicii principali ai egalității sunt accesul la sănătate și educație, precum și implicarea în viața politică.

La nivel global, femeile și fetele reprezintă în medie jumătate din populație, prin urmare, jumătate din potențialul acesteia. Însă în multe țări, inclusiv în Moldova, persistă inegalitatea de gen, care afectează progresul social.

De remarcat că egalitatea de gen implică nu numai protecţia drepturilor femeilor, ci și drepturile bărbaților.

Am adunat 10 indici despre viața bărbaților și femeilor din Moldova, care reflectă problemele egalității de gen în Moldova. Comentează aceste date Natalia Rezneac, reprezentantul Coaliției Naționale „Viața fără violență în familie”.

Natalia Rezneac

 

1

Moldova în ratingul mondial al egalității de gen ocupă locul 59 din 189, în același timp, România se află pe cea de-a 38-a poziție.

În ratingul egalităţii de gen, alcătuit de Banca Mondială, Moldova ocupă locul 59 din 187. Ratingul a fost alcătuit în baza unei serii de criterii după examinarea legislaţiei ţărilor:

  • Libertatea de circulaţie;
  • Gestionarea propriilor active deținute de femei;
  • Existenţa familiei și a copiilor;
  • Asigurarea cu pensii;
  • Deţinerea propriei afaceri;
  • Angajarea în câmpul muncii;
  • Remunerarea muncii.

La elaborarea ratingului, analiștii s-au bazat pe legislaţia din 187 de țări, studiind ce modificări au fost introduse în ultimele decenii și în ce măsură acestea au afectat drepturile femeilor.

Lista statelor care au obţinut o egalitate absolută de gen include doar șase țări. Au acumulat numărul maxim de puncte (100) Franța, Danemarca, Letonia, Belgia, Luxemburg și Suedia.

Moldova a acumulat în rating 84,38 puncte. Potrivit experților, legislația moldovenească le protejează pe femei de hărțuirea sexuală la locul de muncă, femeilor li se permite să lucreze la orice oră a zilei, iar vârsta de pensionare pentru ambele sexe urmează să fie echivalată. De asemenea, în Moldova bărbaţii pot lua concediu de îngrijire a copilului.

Moldova a obținut cel mai puține puncte la categoria salarizare.

În top Moldova a depășit SUA, Turcia și India. Ucraina a ocupat locul 88 (cu 29 de poziţii mai jos decât Moldova), România a depășit Moldova cu 21 de poziții, ocupând locul 38, iar Rusia se află pe locul 116.

2

ÎN GUVERN, 20,8% DIN LOCURI LE REVIN FEMEILOR

Potrivit datelor statistice ale ONU, dacă sunt mai puțin de 20% dintre femei — nu se rezolvă problemele copiilor, dacă mai puțin de 30% — nu se rezolvă problemele femeilor. Pentru o situaţie echitabilă, raportul ar trebui să fie proporţional cu populaţia. Dacă 50% din cetățenii țării o constituie femeile, prin urmare 50% din mandatele de deputați trebuie să le deţină femeile, deoarece și interesele lor trebuie să fie reprezentate.

„Sarcina Parlamentului este de a reprezenta interesele societății, iar Legislativul propriu-zis trebuie să fie oglinda societății. Parlamentul, care în activitatea sa ia în consideraţie factorul de gen, care satisface nevoile și interesele atât ale bărbaților, cât și ale femeilor, trebuie să reflecte acest fapt şi în componenţa sa. Astfel, Parlamentul, în care deciziile se adoptă de un număr egal de bărbați și femei, poate contribui la înlăturarea barierelor din calea implicării depline a femeilor în societate, precum și la consolidarea drepturilor și împuternicirilor atât ale bărbaților, cât și ale femeilor.

Procesul legislativ este punctul de plecare pentru evidenţa problemelor de gen. Legile au un impact direct și sesizabil asupra vieții cetățenilor și  reflectă nemijlocit nevoile și prioritățile diferitelor grupuri de alegători.  Începând cu anul 2017, în Moldova se desfășoară un proces de majorare a numărului de femei aflate la putere. Cu timpul situația se va schimba spre bine”, precizează Natalia.

3

FEMEILE DIN DOMENIUL FINANȚELOR PRIMESC ÎN MOLDOVA CU 38% MAI PUȚIN DECÂT BĂRBAȚII

Potrivit Biroului Național de Statistică, în medie decalajul dintre salariul femeilor și a bărbaților în Moldova este de 13,5%.  Prin urmare, femeile primesc doar 86,5% din salariul mediu al bărbaților. În același timp, în domeniul finanțelor, diferența este cu mult mai mare, iar ponderea angajării femeilor în acest domeniu este cu 35% mai mare decât cea a bărbaților.

La ora actuală, diferența de gen în salarii este tipică practic pentru toate piețele forței de muncă din lume. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în medie, femeile câștigă cu aproximativ 20% mai puțin decât bărbații (în caracteristici egale ale angajaţilor). Experţii OIM, menţionează că această diferență de salarizare este una dintre cele mai flagrante manifestări ale inegalităţii sociale din lume.

Diferența de gen se datorează parțial nivelului diferit de educație, funcții ocupate și diferitor niveluri de salarizare în profesiile tradiționale „feminine” și „masculine”, dar rămâne și „un aspect inexplicabil”, care indică asupra semnelor de discriminare pe criteriu de gen, afirmă experții.

De exemplu, femeile care au copii, de regulă, câștig mai puțin decât cele fără copiii. În același timp, datele denotă că diferența de remunerare dintre femei și bărbați apare înainte ca o femeie să devină mamă.

În raportul Forumului Economic Mondial se menţionează că epoca în care valoarea principală devine talentul, iar succesul statului este determinat de inovații, va câștiga cel care va putea integra cu succes femeile în aceste procese.

4

ÎN MOLDOVA PONDEREA CONDUCĂTORILOR DE SEX MASCULIN ESTE DE 72,7%

În cazul conducătorilor unităților economice și sociale, diferența sub aspect de gen este mai pronunțată decât în alte domenii. Astfel, raportul dintre femei și bărbați în rândul liderilor este de 1: 4 (respectiv 27,3% de femei față de 72,7% de bărbați).

Din numărul total de lideri la toate nivelurile, 58,0% sunt bărbați, iar 42,0% sunt femei. În perioada anilor 2011-2017 diferența dintre aceşti indici s-a redus.

5

3000 DE BĂRBAȚI AU BENEFICIAT DE CONCEDIUL DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI

* DATE PENTRU ANUL 2018

În Moldova concediul de paternitate a fost introdus în anul 2016, când au fost operate modificări la Codul Muncii. Conform legii, tatăl nou-născutului are dreptul la concediu de paternitate cu durata de 14 zile calendaristice. Acesta este acordat în baza unei cereri scrise. În timpul concediului de îngrijire a copilului, angajatul primește o indemnizație de paternitate, care nu poate fi mai mică decât salariul mediu pentru perioada indicată și se achită din contul fondului de asigurări sociale.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la data intrării în vigoare a Regulamentului privind acordarea concediului parental și a indemnizației pentru îngrijirea copilului, începând cu a doua jumătate a anului 2016 până în 2018, inclusiv, mai mult de 6 mii de taţi şi-au luat două săptămâni de concediu pentru îngrijirea nou-născuților și au primit indemnizaţia.

Totodată, în anul 2018 au beneficiat de acest concediu circa 3000 de tați, iar suma medie a indemnizației achitate a fost de 4392 de lei.

6

PENTRU „OBLIGAŢIILE” CASNICE FEMEILE CHELTUIESC 34,41% DIN TIMPUL LOR

Până în anul 1991, în Moldova, ca și pe tot teritoriul URSS, activitatea de muncă nu era un drept, ci o obligație universală. Însă dacă bărbații se puteau limita la activitatea profesională, femeile continuau să lucreze atât acasă, cât și la locul de muncă.

De exemplu, în anul 1980, femeile se ocupau de treburile casnice de aproximativ trei ori mai mult decât bărbații. La mamele cu copii minori în medie această cifră era de aproximativ 36 de ore pe săptămână față de 13,5 ore la bărbații cu copii — de facto încă o săptămână de lucru.

În prezent se profilează tendinţa de a reduce acest timp, dar femeile şi la ora actuală mai petrec de două ori mai multe ore decât bărbații.

Începând cu anul 2012, Biroul Național de Statistică colectează date privind timpul în care persoanele cu vârsta de peste 15 ani sunt antrenate cu treburile casnice.

„Treburile casnice” studiate se împart în 10 categorii:

  • Prepararea hrănii;
  • Spălarea vaselor;
  • Curăţenie în casă;
  • Îngrijirea grădinii;
  • Încălzirea casei;
  • Spălatul rufelor;
  • Călcat;
  • Grădinărit;
  • Cumpărături;
  • Îngrijirea copilului.

 Din toate categoriile, sexul masculin, în comparație cu sexul feminin, a fost lider în timpul acordat la 3 poziții: îngrijirea grădinii – 14,4% / 8,9%; încălzirea casei – 25,6% / 19,2% grădinărit – 44,9% / 34,5%. În timp ce femeile acordă pentru prepararea bucatelor– 78,3% și spălarea veselei – 74,1%.

De remarcat faptul că în datele studiului nu este indicată categoria „Treburi nespecificate ale femeilor”.

CE SUNT „TREBURILE NESPECIFICATE ALE FEMEILOR”?

Este o expresie japoneză, care înseamnă o serie de acțiuni în gospodărie care nu sunt percepute drept muncă. De exemplu, o persoană a efectuat una din treburile casnice, a scos gunoiul, dar pentru aceasta o altă persoană a legat în prealabil punga de gunoi, a scos-o în hol, a spălat coşul și a pus o pungă nouă în loc. Aşadar, un singur lucru este fi considerat treburi casnice – scoaterea gunoiului, în timp ce acţiunile făcute de cealaltă persoană sunt considerate „treburi nespecificate”.

Un alt exemplu ar fi procurarea proviziilor. În acest caz, se consideră „treburi nespecificate”: de a despacheta produsele, a turna sarea/zahărul, uleiul/sosurile, de a pune produsele pe policioare, de a arunca ambalajele şi multe altele.

Se adună foarte multe „treburi nespecificate”. de a schimba tubul de la pasta de dinţi, a şterge masa, a sorta rufele după spălat etc. Potrivit unui sondaj efectuat în Japonia, majoritatea oamenilor nu se gândesc „treburile nespecificate”, anume din această cauză îşi calculează eronat aportul adus şi ajutorul acordat partenerului.

7

SPERANȚA MEDIE DE VIAȚĂ A BĂRBAȚILOR ÎN MOLDOVA ESTE CU 7,6 ANI MAI MICĂ DECÂT A FEMEILOR

În întreaga lume există o diferență între speranţa medie de viață a bărbaților și femeilor. Există câteva cauze principale care determină faptul că femeile trăiesc mai mult decât bărbații. În rândul bărbaţilor se atestă un nivel mai înalt al mortalității premature din cauza accidentelor – încăierări, depăşirea vitezei la volan și alte circumstanțe în care se pomeneşte un bărbat în căutarea emoțiilor tari, o altă cauză sunt trăsăturile genetice ale bărbaților, – scrie BBC.

Rata mortalității depinde inclusiv de locul de trai. Astfel, bărbații din mediul urban trăiesc în medie mai mult cu 4,4 ani, comparativ cu cei din mediul rural, iar la femei acest decalaj este de 3,8 ani.

Deși femeile trăiesc mai mult, dar de-a lungul vieţii, în special la vârstă înaintată, acestea se îmbolnăvesc mai frecvent decât bărbații.

Speranța medie de viață a bărbaților la naștere este de 67.7 ani.

Speranța medie de viață a femeilor la naștere este de 75.3 ani.

Sexul feminin în Moldova predomină în rândul populației: la 100 de femei le revin 93 de bărbați.

8

ÎN RÎNDUL POPULAȚIEI ANALFABETE DIN MOLDOVA 4642 SUNT BĂRBAȚI ȘI 17 082 SUNT FEMEI

Potrivit datelor din anul 2016 ale Institutului de Statistică UNESCO și calculelor platformei country meters, în Moldova circa 3 403 388 de oameni cu vârsta de peste 15 ani pot citi și scrie într-o anumită limbă. Aceasta constituie 99.36% din totalul populației adulte. Sub populația adultă, în acest caz, se subînţeleg toți oamenii cu vârsta de peste 15 ani. Prin urmare, aproximativ 21 724 de oameni sunt analfabeți.

„Aceasta rămâne o problemă actuală. Cauza existenţei populației analfabete o constituie faptul că în numeroase familii nu există mijloace pentru a procura rechizite şcolare elementare. Această problemă necesită o abordare individuală și minuţioasă, prin aplicarea unei strategii și doar atunci situația va începe să se schimbe treptat. În ansamblu, în lume, analfabetismul este asociat cu un nivel scăzut de dezvoltare socio-economică”, remarcă expertul.

9

ÎN REPUBLICA MOLDOVA, ÎN ANUL 2019, 7 FEMEI AU DECEDAT DIN CAUZA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE

Inspectoratul General al Poliției deja de 17 ani se alătură campaniei internaționale de combatere a violenței în familie. Potrivit datelor Poliţiei, în anul 2019 şapte femei au decedat din cauza violenței în familie. Totodată 555 de femei și 155 de bărbați au fost victime ale agresorilor domestici, dintre care 68 sunt copii (55 de fete și 13 băieți).

„Există violență fizică, economică, psihologică, spirituală și sexuală. Cel mai răspândit gen de violenţă în ţara noastră este cea psihologică. Adesea, violența psihologică practic este imperceptibilă și arată ca o dorință de „a îmbunătăți” partenerul, de „a-i face un bine”, de a-i oferi propria viziune asupra a ceea ce este „bine” și ce e „rău” în viața sa. În același timp, pot recurge la violența psihologică atât bărbații, cât și femeile, atât în raport unul cu altul, cât și faţă de copii. La tipurile de violență psihologică sunt atribuite deprecierea partenerului, controlul, ignorarea, șantajul, intimidarea și alte genuri de prejudiciere a personalității”, a menționat Natalia Rezneac.

Potrivit Poliției, în Moldova femeile sunt supuse cel mai des violenței fizice și psihologice în familie. De regulă, victimele nu apelează la Poliție și luni sau ani în şir sunt bătute, motiv pentru care lupta împotriva agresorilor devine mai dificilă. Adesea, victimele fug de la agresor, dar se întorc tot la el.

„Am avut un caz când într-un sat din nordul Moldovei, o femeie nu numai că era abuzată psihologic și fizic de soțul ei, ci viața ei era în pericol. Soţul alerga după ea cu toporul şi o ameninţa cu moartea. Femeia cu doi copii a fugit la centrul de plasare provizorie, unde a trăit 3 luni (aceasta este perioada maximă de plasament în astfel de centre), primind ajutor psihologic. După 3 luni, ea s-a întors la soțul ei, iar mai târziu totuşi a divorțat și s-a recăsătorit… cu agresorul comportamentul agresiv al căruia s-a agravat din cauza dependenței de alcool. Când a ajuns a doua oară la centrul de reabilitare a victimelor violenței, psihologul a constatat că problemele au început în adolescență, când la vârsta de 16 ani ea a fost violată de preotul de la biserica din localitate. Astfel, femeia, abuzată în adolescență, a devenit la nivel subconștient „ostatică” a persoanelor predispuse la violență. La ora actuală, ea beneficiază de asistență psihologică la centrul de reabilitare, totodată i s-a acordat ajutor pentru achiziționarea unei case pentru a-şi începe o viaţă de sine stătătoare”, spune Natalia.

În anul 2019, Poliția a înregistrat 1623 de cazuri de agresiune la domiciliu, iar în 772 de cazuri a fost intentat un dosar penal.

În această perioadă, Poliția a înregistrat acțiunile a 707 agresori domestici, dintre care 624 de bărbați și 83 de femei.

Conform legii, care a intrat în vigoare în anul 2017, metoda de protecție împotriva violenței domestice aplicată de Poliție este o prescripție restrictivă. După emiterea unor astfel de prescripții, în orice moment, victima violenței în familie se poate adresa Poliției, care imediat, fără a apela în instanța de judecată, îl poate impune pe agresor să părăsească casa. În acest an, Poliția a emis 3255 de prescripții de acest gen, iar din 2017 circa 10 mii.

10

ÎN MOLDOVA SUNT ÎNREGISTRATE CIRCA 16 MII DE ONG-URI ANTRENATE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI, ÎNSĂ DOAR CÂTEVA ZECI ACTIVEAZĂ

Principalele organizații care se ocupă de problema inegalităţii de gen:

  •          „Viața fără Violență în Familie” este o platformă neoficială, formată din 21 de organizații non-guvernamentale și instituții de stat, care activează în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie;
  •           CDF – Centrul pentru drepturile femeilor;
  •           Promo-LEX este o organizație non-guvernamentală, scopul căreia este dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea și protejarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice și consolidarea societății civile;
  •           Asociația obștească Centrul Internațional pentru Protecția Drepturilor Femeilor La Strada;
  •           Interaction este un holding non-profit de la Tiraspol, care întruneşte diverse programe, persoane și resurse pentru prevenirea încălcărilor drepturilor omului, cu un accent deosebit pe drepturile femeilor și ale copiilor.
  •           Centrul social-psihic din Vulcănești oferă consultanță la telefon, asistență psihologică și juridică victimelor traficului de ființe umane și violenței domestice.
  •           „Vesta” din Comrat oferă consultanță la telefon, asistență psihologică și juridică victimelor traficului de ființe umane și violenței domestice.
  •           Centrul de consultanţă a agresorilor de familie din raionul Drochia este o organizație care oferă locuințe temporare, instruire, informare, documentație etc.
  •           „Dacia” din Soroca este o organizație care se ocupă de asistență socială, psihologică, juridică, medicală, recuperare, reabilitare, schimbare de comportament și reintegrarea socială a agresorilor de familie.
  •           „Artemida” din Drochia este o organizație care oferă victimelor violențelor locuințe temporare, instruire, informare, documentație etc.
  •           „Onoarea și Dreptul Femeii Moderne” este o organizație din Bălți care protejează drepturile femeilor. Oferă consultații telefonice și personale, intervenție de criză, oferă asistență juridică și socială, instruire, servicii de avocatură.
  • o          Centrul de criză de familie „SOTIS” din Bălți este o instituție publică specializată cu profil social, care oferă servicii de asistență pentru (re) integrarea victimelor violenței domestice în societate și în familie.
  • o          Institutul de familie și inițiative sociale este o organizație non-guvernamentală, înființată în anul 2016 de un grup de psihologi din Republica Moldova, care promovează o abordare sistematică faţă de furnizarea serviciilor de înaltă calitate în consiliere, psihoterapie și formare profesională pentru a depăși dificultăți psihologice ale copiilor şi cuplului;
  •           „Stimul”, Ocnița este o organizație care se ocupă de protecția drepturilor femeilor, copiilor și familiilor acestora, care s-au pomenit în situații dificile, prin prestarea serviciilor sociale, desfășurarea programelor informaţional-educative.
  •          Centrul Maternal din Cahul oferă cazare provizorie, asistență socială, medicală și psihologică, cursuri de instruire și formare profesională.
  •           Centrul Maternal „Pro Familia” oferă cazare temporară, asistență socială, psihologică, medicală și juridică.
  •          Centrul Maternal „Pro-Femina” din Hâncești oferă adăpost temporar, asistență psihologică, juridică, socială și servicii de îngrijire.
  •           Asociația obștească Gender – organizarea educației de gen și prevenirea violenței, traininguri, biblioteci, servicii de avocat şi cercetări de gen.
  •           Centrul de asistență și protecție – adăpost temporar, psihologic, juridic, social, asistență medicală.
  •           Centrul de reabilitare a victimelor torturii – asistență psihologică, medicală, socială și juridică. Informare şi colectare de mijloace.
  •           „Casa Marioarei” – asociaţie împotriva violenţei în familie. Se ocupă de acordarea unui adăpost temporar, ajutor psihologic, juridic, social, medical pentru femei și copii.
  •           Centrul național pentru prevenirea abuzului față de copii – asistența juridică, psihologică și socială pentru copii. Intervenții în situații de criză.
  •         UN Women Moldova – organizație a ONU, angajată în probleme legate de egalitatea de gen și extinderea drepturilor şi posibilităţilor femeilor;
  •           GENDERDOC-M este prima organizație non-guvernamentală care protejează și promovează drepturile LGBT în Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.