13 ani de la explozia care a zguduit Soroca. Ne-am învățat oare lecția? / VIDEO

0
1187

În seara zilei de sâmbătă, 27 octombrie 2007, aproape de ora 22.00, o explozie puternică a distrus o parte din blocul de locuit de pe strada Ştefan cel Mare, 117 din oraşul Soroca.

Locatarii care s-au putut salva au încercat să iasă singuri din bloc, ori cu ajutorul vecinilor. La scurt timp au ajuns la fața locului pompierii și salvatorii, ambulanțele, poliția și autoritățile locale. Celor veniți să acorde primul ajutor nu le venea a crede ce vedeau în fața ochilor, câteva etaje din marginea clădirii nu mai erau. Printre cei care și-au pierdut viața în urma deflagrației au fost Alina Sterleţchi, o fetiță de 11 ani, Anatol Lozinschi, în apartamentul căruia procurorii au presupus că a avut loc explozia, soții Lidia şi Grigore Palamari, după decesul cărora au rămas orfane două fete. Ulterior acolo și-a pierdut viața și salvatorul Igor Gheleţchi.

Sursa video: SOR TV

Cu doar o zi înainte, la 26 octombrie, în oraşul Soroca s-au desfăşurat ample aplicaţii de simulare a unor situații excepționale, cum ar fi și un cutremur, de unde urmau să fie evacuați “sinistrații”.

Lecția s-a dovedit prea rapid utilă autorităților și serviciilor locale, administrația publică și comisia pentru situații excepționale având o reacție adecvată pentru astfel de cazuri neașteptate. Unul dintre locatari, Anatol Doraş, îşi amintea cum a reușit să se salveze. “Noi cu soţia ne aflam în cameră şi priveam televizorul. În timpul acesta s-a auzit o explozie. Bucătăria nu mai era, baia era dusă, platforma de la scări căzuse de la etajul cinci la patru, iar etajul cinci şi patru stăteau pe trei deja. Am mers cu ea la balcon şi am ieșit din casă pe cablurile de la antene”.

La fel a reușit să iasă nevătămat din casă și Nicolae Bordeian. “A zburat tot varul de pe pod atunci. Eu am dovedit doar să mă încalţ şi am ieșit afară, acolo era lume multă”.

În primele ore de după explozie se făcea tot posibilul pentru salvarea supraviețuitorilor. Răniții au fost scoși de unii locatari împreună cu cei veniți la fața locului. Oamenii scoteau cu mâinile goale moluzul și pietrele, iar în scurt timp au fost aduse și utilaje.

Toată tehnica “muțea” pentru puțin timp, iar salvatorii dotați cu un megafon întrebau dacă este cineva viu în clădire. Nu răspundea nimeni, iar lucrările continuau și cu mai multă insistență. În ajutorul salvatorilor de la Soroca au venit colegii din Chișinău și Bălți.

Încă o persoană și-a pierdut viața în timpul lucrărilor de lichidare a consecințelor, fiind strivit de un cotileț, Igor Gheleţchi, pompier de la Bălţi, alt coleg de-al său fiind internat în stare gravă la spital. Atunci Mihai Harabagiu, şeful Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, avea să declare: “Calitatea construcţiei este foarte joasă, noi scoatem un cotileţ şi cad trei din jur”.

Mass-media locală împreună cu autoritățile locale au organizat un telemaraton în care au fost acumulate aproximativ 250.000 lei, 800 dolari SUA, 210 Euro și 26 hrivne ucraineşti, pentru sinistrați.

Marţi şi miercuri au fost declarate zile de doliu în Soroca, atunci au fost înmormântate victimele deflagrației. Între timp mulți se rugau pentru Irina și Didina Palamari, fiicele medicilor decedați, care se aflau în stare gravă la Secția reanimare și pentru viața și întremarea cărora luptau colegii părinților. Presa locală — studioul „Sor TV” cu ziarele „Observatorul de Nord” şi „Realitatea”, împreună cu autoritățile locale au organizat un telemaraton pentru strângerea fondurilor și ajutarea sinistraților cu genericul „O speranță pentru viitor”. Atunci au fost acumulate aproximativ 250.000 lei, 800 dolari SUA, 210 Euro și 26 hrivne ucraineşti.

Ajutoarele continuau să vină din toată republica și de peste hotarele ei. Zeci de sinistrați au fost cazați temporar în căminul Colegiului de Arte din Soroca.

Totodată, s-a dispus demolarea completă a clădirii avariate. La nivel local s-au implicat activ pentru soluționarea situației în care se ajunsese și rezolvarea problemelor care apăreau preşedintele raionului, regretatul Mircea Martâniuc, vicepreședintele raionului Vladimir Nicuță și primarul orașului, Victor Său.

Victor Său, primarul orașului Soroca: “Datorită aplicațiilor care au avut loc cu o zi înainte, având acea experiență, am folosit-o la maximum în această situație excepțională. Atunci noi am învățat să ținem situația la control și să avem o comunicare și colaborare cu toate serviciile descentralizate și desconcentrate.”

Între timp, procuratura raionului Soroca a inițiat investigația cazului exploziei soldate cu victime omenești și cu prăbuşirea unei părți din blocul locativ. Urmărirea penală a fost declanșată în baza art. 198 (distrugerea sau deteriorarea din imprudenţă a bunurilor) şi art. 298 CP (încălcarea regulilor de exploatare a obiectivelor energetice).

La 27 octombrie 2008, majoritatea sinistraților își procuraseră deja locuințe din ajutorul acordat de stat și de oamenii de bună-credință. La un an de la tragicul eveniment, organele de anchetă nu aveau încă un răspuns concret privind cauza exploziei. Deși existau mai multe presupuneri, de exemplu, fostul prim-ministru Vasile Tarlev declara că a auzit 11 versiuni ale motivului exploziei, procurorii au presupus că cea mai credibilă cauză ar fi neglijarea regulilor de utilizare a gazului de către unul dintre locatarii decedaţi. Aceștia au aflat că bărbatul obișnuia să pună o cărămidă pe o tablă deasupra aragazului pentru a încălzi apartamentul.

Totodată, oamenii legii au constatat că dacă nu ar fi fost blocate canalele de evacuare a gazelor cu țevile sobelor, tragedia ar fi putut fi evitată sau ar avut un impact mai mic. Deși existau supoziții că și construcția necalitativă a blocului a făcut ca pagubele să fie mai mari, așa și nu s-a mai făcut expertiza construcției, deși fuseseră date astfel de indicații.

Procurorii au efectuat multiple cercetări a locului exploziei cu implicarea specialiştilor, totodată s-a dispus realizarea a mai multor expertize, inclusiv medico-legale, tehnico-explozive, tehnico-incendiare şi fizico-chimice.

În 2009, dosarul a fost clasat, iar verdictul anchetei îndelungate a fost — scurgerea de gaze. Apropo, la sfârșitul anilor ’90 în acest bloc a avut loc o altă explozie cauzată de o butelie de gaz propan-butan. Atunci a fost avariat apartamentul în care a avut loc deflagrația și parțial cele din preajmă. După demolarea blocului, fundamentul acestuia a fost împrejmuit cu un gard metalic, iar în 2010 lângă fosta clădire a fost instalată o piatră comemorativă pe care au fost sculptate numele victimelor.

Elena Ciumac, fostă locatară a blocului: “Acum avem casă avem și masă, dar oricum nu mai este cum a fost, iar amintirile acelei seri mai râmăm. Locuința noastră este aproape de fosta casă și trecem zilnic pe acolo și ne pare rău, mai ales că am trăit peste 10 ani acolo”.

Surorile Palamari au rămas cu traiul la Chișinău, dar nu uită de cei care i-au susținut în acele clipe grele pentru ca ele să se pună pe picioare. “Sora mea a mers la Universitatea de Medicină “Nicolae Testimițanu”, iar eu am terminat Universitatea Tehnică și m-am căsătorit, ne zice Irina. Am fost susținuți de mulți soroceni atunci și mai târziu, cum ar fi familiile Misac, Crivoi, Procopii, Scutari și Serebrenîi, de colectivul de medici de la policlinică și de la Secția reanimare. Pe noi ne-au ajutat foarte mult medicii din Soroca și din Chișinău, în special doamna Eva Gudumac împreună cu echipa sa. Datorită dumneaei noi am ajuns la Chișinău și au urmat intervențiile chirurgicale necesare. Ea foarte mult s-a zbătut pentru noi, inclusiv cu universitatea și cu posibilitatea de a ne lua un apartament”.

Irina Palamari, fostă locatară a blocului: “Am fost susținuți de mulți soroceni atunci și mai târziu, cum ar fi familiile Misac, Crivoi, Procopii, Scutari și Serebrenîi, de colectivul de medici de la policlinică și de la Secția reanimare. Pe noi ne-au ajutat foarte mult medicii din Soroca și din Chișinău, în special doamna Eva Gudumac împreună cu echipa sa.”

Astăzi avem datoria creștinească de a-i pomeni pe cei care și-au pierdut viața acum zece ani, dar și responsabilitatea cetățenească pentru a face tot posibilul ca situația să nu se mai repete.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.