Care sunt problemele Nistrului și ale afluenților lui?

0
110

Dacă e să discutăm despre beneficiile pe care le dăruiește apele Nistrului și de care ne folosim noi oamenii, ar fi bine să cunoaștem câte ceva din viața acestui fluviu. Schema generală a reţelei hidrografice a Nistrului are forma unei pene de pasăre cu artera principală – Nistru – bine exprimată şi care primeşte de pe ambele maluri o mulţime de afluenţi mici. Lipsa afluenţilor mari este principala trăsătură distinctivă a reţelei hidrografice a Nistrului. Predomină râuleţele cu o lungime de pînă la 10 km.

În bazinul Nistrului, pe teritoriul Republicii Moldova, nu există nici un afluent pe care nu ar fi construite baraje cu acumulări de apă în amonte. Marea majoritate a suprafeței bazinului este valorificată sub terenuri arabile, pădurile ocupă doar cca 13% din suprafața totală. Din cele menționate reiese că, apele Nistrului nu sunt protejate de viituri, care aduc nămol de pe terenurile agricole plus pesticide, din abundență, din lipsa malurilor împădurite. Nu numai maluri puțin împădurite avem, dar și apele ce veneau din râulețe, acum sunt barate. Izvoarele, ce alimentau cu apă proaspătă  apele mari, fie că s-au înnămolit sau au secat.  La toate aceste necazuri ale Nistrului se mai adaugă neglijența și indiferența oamenilor, ce își duc traiul, în preajma fluviului.

S-a constatat, că activitățile umane au modificat drastic climatul. Astăzi nu mai zicem că, schimbările climatice este o fantezie a oamenilor din domeniul științific. Simțim pe propria piele aceste schimbări.

Trebuie să ne acomodăm la situația existentă, și neapărat, să căutăm soluții pentru ameliorarea relației OM-NATURĂ. Dealtfel, vom avea parte să vedem doar ce e în dreapta tabloului de mai sus.

Ameliorarea ar presupune:

  • sădirea fășiilor forestiere pe malul fluviului și a râulețelor;
  • reabilitarea tuturor izvoarelor ce alimentează (alimentau) râurile și râulețele;
  • decolmatarea râulețelor ce s-au împotmolit;
  • câmpurile agricole cu înclinație spre lacuri de acumulare, râulețe sau râu să fie cu hotar din plante erbacee sau cu câteva rânduri de arbuști;
  • evacuarea tuturor gunoiștilor de pe malurile (râpi) râulețelor și râului;
  • construirea sistemelor de evacuare și epurare a apelor uzate.

Aceste lucrări le putem face, doar noi – oamenii. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană urmărește expres asigurarea dezvoltării durabile și promovarea economiei verzi în țara noastră. Prin semnarea Acordului, Republica Moldova se angajează să armonizeze legislaţia națională la cea europeană și să asigure integrarea prevederilor de protecție a mediului, utilizarea rațională a resurselor și eficiență energetică, eco-etichetare, eco-inovații, în toate sectoarele economiei naționale și ale vieții sociale.

P.S. Decizia Guvernului de a constitui o Comisie națională privind schimbările climatice va fi publicată în Monitorul Oficial de vineri, 24 iulie. În termen de şase luni de la aprobarea prezentei hotărâri, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului va asigura elaborarea actelor normative departamentale necesare punerii în aplicare a acesteia, transmite MOLDPRES.

Proiectul Implica-te Vom Reuși este susţinut de Fundația Est-Europeană / East Europe Foundation – Moldova Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare Swiss Cooperation in Moldova Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale.

Valentina Jamba, Eco-Sor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.