Stema actuală a municipiului Soroca: A FI SAU A NU FI?

0

Municipiul Soroca este printre cele mai importante atracții turistice dintre Nistru și Prut, atât pentru trecutul istoric, cât și pentru patrimoniul cultural și natural. Iar unul dintre simbolurile localității, care se regăsește în documentele oficiale și pe suvenirele locale, este și stema municipiului. Aceasta a fost adoptată acum douăzeci de ani, la o ședință a Consiliului Municipal Soroca, revenindu-se, de fapt, la stema Sorocii din 1930.

În prima parte a secolului trecut stema orașului și a județului Soroca erau comune, dar fiindcă apăruse necesitatea ca fiecare nivel administrativ să fie reprezentat simbolic de blazoane diferite, stema veche continua să reprezinte județul Soroca, iar pentru oraș era nevoie de una nouă. Situația era similară și în alte regiuni ale Țării, astfel că la 21 august 1930 în Monitorul Oficial al României au fost publicate la pachet deciziile pentru aprobarea stemelor pentru mai multe orașe românești, printre care și Alba-lulia, Botoșani, Cahul, Deva, Dorohoi, Hotin, Huși, Orhei, Piatra-Neamț, Pitești, Roman, Suceava, Târgoviște și Soroca.


La decizia cu privire la stema orașului Soroca era publicată următoarea descriere: “Scut roșu despicat. În primul cartier o cetate crenelată de argint cu un turn central, cu poarta închisă și ferestrele negre. În cartierul al doilea un cap negru de tătar în profil spre dreapta, înfipt într’o lancie de argint. Simbolizează vechea cetate Soroca și veșnicile lupte împotriva Tătarilor. Scutul timbrat cu o coroană murală, de argint, cu cinci turnuri”. Cât de bună era această stemă a Sorocii o pot spune doar specialiștii în heraldică, deși stema veche a orașului “monopolizată” de județ pare mult mai plăcută. În volumul „Cetatea Soroca — istorie, memorie și tradiții seculare“ (coord.: Sergiu Mustață, editura Arc, 2015), Silviu Tabac, heraldist de stat al Republicii Moldova, a dedicat un articol acestei probleme, din care vom insera câteva citate.
“Noua stemă era prea puțin reușită, atât componistic, cât și grafic. Mobilele nu erau bine alese, erau rău ordonate și neproporționale una față de alta. Din necesitatea determinată de problemele componistice, cetatea fusese executată departe de original. Un alt defect a fost colorarea câmpurilor heraldice. De obicei, în arta heraldică se evită plasarea alături a două câmpuri din aceeași categorie de smalturi și cu atât mai mult a câmpurilor de aceeași culoare. Capul de tătar înfipt în lance nu era foarte motivat istoric, dat fiind că luptele de la Soroca s-au dat și împotriva polonezilor, și a cazacilor și a altor etnii. În același timp, această mobilă apropiată heraldicii medievale era anacronică în secolul XX, încălca esteticul, morala creștină și umanistă în general. După cum am mai remarcat, problema simbolurilor oficiale ale orașului Soroca nu este rezolvată până în prezent. Autoritățile urbane folosesc neregulamentar stema de la 1930, care li se pare mai nobilă”.
Nici drapelul municipiului Soroca nu este mai reușit, în opinia expertului, dar acesta este deja alt subiect. În 1996, primăria Soroca ar fi aprobat o stemă a Sorocii, care mai apoi a fost schimbată în 1999 prin revenirea la stema din 1930. Pe site-ul Primăriei Soroca textul privind “un cap negru de tătar” a fost schimbat în “un cap negru de dușman”.
În 2011, Coaliția Nediscriminare a adresat un demers Guvernului Republicii Moldova în privința acestui detaliu de pe stema Sorocii. Coaliția Nediscriminare își exprimă nedumerirea şi îngrijorarea față de stema oraşului Soroca, iar unul dintre argumente era “dat fiind faptul că atât invazia tătară, cât și decapitarea ca pedeapsă sau înfiptul în suliță nu mai țin de actualitate și nu mai sunt practicabile nici în cele mai sălbatice zone ale lumii, nu ni se pare a fi plauzibilă utilizarea acesteia. (…) Considerăm drept inadmisibilă și ilegală afișarea în văzul lumii a unei imagini ce înglobează cea mai sângeroasă și abominabilă parte a trecutului localității. Mai mult decât atât, mesajul promovat este unul discriminator, care incită la ură, violență și marginalizare a unor ființe umane doar pentru că au un anumit aspect exterior sau aparțin unei etnii”. Și Comisia Națională de Heraldică a recomandat Primăriei să revină asupra deciziei din 20 ianuarie 1999 și menționa că “stema de la 1930 nu are o tradiție mai veche de acest an în ceea ce privește figura heraldică a capului de tătar înfipt în suliță, care a fost inventată ad-hoc, nefiind o emblemă medievală consacrată” și că ea “conține și greșeli tehnice (încălcarea regulii smalturilor heraldice), artistice și semantice. Este inferioară stemei de la 1914 — cea mai veche stemă cunoscută și descifrată a localității”, totodată se menționa că stema ilustrului heraldist basarabean Paul Gore “este conformă normelor heraldice (…) și este considerată de CNH drept singura demnă de a fi reluată în uz, după ajustările la normele actuale”.


La ședința Consiliului orășenesc Soroca din 30 mai 2012, sesizarea Coaliției a fost pusă în ordinea de zi, atunci doar un ales local a susținut textul sesizării. “Nu sunt de acord cu menţinerea stemei actuale, deoarece, într-adevăr, imaginea cu capul de tătar înfipt în scut este o discriminare, o înjosire şi nu trebuie să ne grăbim cu aprobarea acestui proiect de decizie. Am studiat adresările Coaliţiei Nediscriminare, Comisiei de Heraldică şi sunt de acord cu părerile dumnealor”, a declarat atunci consilierul Nicolae Barabaş. Cu 24 voturi pentru și 1 împotrivă, s-a hotărât păstrarea stemei actuale. Ulterior, Comisia Națională de Heraldică a luat act de noua decizie a consilierilor soroceni și a atenționat Primăria orașului Soroca că se încalcă procedura de adoptare a simbolurilor teritoriale și anume prevederea art. 5 al Legii cu privire la simbolurile publice nr. 86 din 21 iulie 2011. Dar primăria și consilierii nu au mai reacționat la această sesizare. “Dacă această marcă ar fi fost într-adevăr medievală și nu născocită pe loc gol la 1930, ne-am fi numărat cu siguranță și noi, după cum și întreaga Comisie Națională de Heraldică, printre partizanii și apărătorii ei înflăcărați, indiferent de perceperea din zilele noastre”, sublinia mai târziu în articolul sus-menționat Heraldistul de Stat Silviu Tabac, originar din județul Soroca și care acum 20 de ani venise cu un alt proiect de stemă, și anume care conținea Cetatea Soroca aurie, “în dextra, spre inima țării — secerătoarea din stema ținutului Soroca, iar în senestra, spre hotarul de răsărit — un ostaș moldovean cu o lance în mână, astfel păstrându-se și această mobilă din steme mai vechi”.
Înțelegem că municipiul Soroca se confruntă cu o multitudine de alte probleme grave și că, posibil, chestiunea stemei ar putea aștepta la coadă. Dar ținând cont că noi, sorocenii, poate merităm să ne identificăm cu alt simbol, ba mai vrem să dezvoltăm Soroca și din perspectivă turistică, iar din istorie știm bine că nu doar tătarii au fost cei cu care au luptat înaintașii noștri, poate ar fi cazul să revenim la vechea stemă a localității? Sau, poate, a venit timpul să punem în prim-plan vitejii care au apărat hotarul Țării, dar nu dușmanii care veneau să ne jefuiască? În tot cazul, ultimul cuvânt e bine să-l aibă experții, iar noi, sorocenii, putem să-i susținem în acest proces.

OPINII

Mihai Zeamă, profesor de istorie:
Sunt mai multe cazuri când scutul se împarte simetric în mai multe părți, clar că acest „cap de tătar” trebuie scos, se poate de pus stema Moldovei, trebuie de gândit și analizat dacă ar merge barza cu strugure, ar fi bine și Acvila Romana (nu bicefal) ca simbol al romanității, poate și Cetatea altfel stilizată, poate și Clădirea Zemstvei stilizată sau edificiul Gimnaziului/Liceului de Fete „Domnita Ruxanda” stilizat. Putem lua ca exemplu Stema Buzăului.

Nadejda Gorpin, profesoară de dans:
Da, trebuie schimbată stema, nu doar fiindcă se dublează simbolul cetății, dar și capul de tătar e de prisos. Soroca este un oraș turistic și un centru cultural, pe aceasta trebuie de axat în designul stemei municipiului.

Nicolae Bulat, consilier municipal:
Eu accept actuala stemă, care a fost aprobată de Consiliul municipal Soroca în 1999. Și în alte părți sunt steme cu săbii încrucișate și capuri, dar ei nu le-au schimbat, le-au lăsat așa, căci așa a fost. Noi suntem diletanți în heraldică și nu pretindem că știm domeiul, dar specialiștii care sunt în heraldică, inclusiv de la Institutul de Istorie, ar putea veni cu argumente pro sau contra. Eu am auzit opinii diferite și toate de la experți. Aș vedea ca soluție organizarea unei mese rotunde cu administrația locală la Institutul de Istorie. Și specialiștii ar putea aduce toate argumentele ca până la urmă să se ia o decizie.

Nadejda Gordic, elevă:
Stema actuală, după părerea mea, nu aparține specificului municipiului, nu are aspect estetic și nu coincide cu valorile reale ale acestei localități. Acest cap de tătar, înfipt într-o lance de argint, chiar nu își are locul pe stema municipiului Soroca. Chiar numai acest simbol ne reprezintă ca localitate? Numai cu asta Soroca se mândrește? Nu cred. Cu atât mai mult, stema nu a fost acceptată de Comisia Națională de Heraldică, iar Coaliția Nediscriminare a adresat și un demers administrației locale din Soroca și autorităților centrale în 2011 privind stema discriminatorie. Nu am văzut să fi fost schimbat ceva de atunci. Dacă până acum nu au fost efectuate schimbări și nu avem un simbol ce ar aparține normelor și condițiilor de elaborare a însemnelor oficiale, poate acum e timpul?

Ana Savca, profesoară de arte plastice și decorative:
Eu cred că ar trebui schimbată. Din punct de vedere compozițional, nu este bine compusă în format. Aș lăsa forma inițială și coroana în formă de cetate (este o idee reușită), iar pe centrul stemei socot ca ar trebui de pus alte simboluri care reprezintă valorile vechiului oraș Soroca. În plus, nu e ok că cetatea se repetă de două ori în stemă. Cred ca stema trebuie să-ți trezească sentimente frumoase, nu frică.

Artur Lesco, consilier municipal:
Personal mă deranjează capul de tătar, ucrainean sau de ce-i el. Restul, compozițional nu e rău, numai că se repetă cetatea de două ori. Poate mai bine o stemă în formă de cetate pe suprafața emblemei sau a conturului, ori un cocostârc de aplicat pe desen, legenda vorbește ceva și despre un cocostârc. Cred că trebuie de adâncit mai tare în această temă, ca să obținem ceva frumos și cu un aspect care să corespundă urbei și istoriei.

Vasile Baș, consilier municipal:
În general stema ne reprezintă, cu excepția capului pe suliță. În loc de cap pe suliță aș desena un cocostârc cu strugure în cioc.

Sergiu Gânga, profesor de fizică:
Nu sunt inițiat în heraldică, dar pe aici au trecut slavii, hunii, avarii. De ce să-i evidențiem doar pe mongoli? Apoi nu corespunde valorilor europene.

Vadim Sîrghi, consilier municipal:
Nu trebuie schimbată. Clipa trecută înapoi nu o întorci. Dar, poate, numai prin simbol să mai fim patrioți.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.