Cremenciug — satul pitoresc de pe malul Nistrului

Istoria Satului Cremenciug

Între două dealuri, pe malul Nistrului, enigmatic şi înconjurat de păduri dese, se întinde satul meu natal — Cremenciug, raionul Soroca. Localitatea este una dintre „perlele” peisagistice ale Moldovei. Satul este o localitate care a rezistat în timp şi spaţiu, care ne demonstrează că şi noi avem cu ce ne mândri. Pe stâncile seculare care au ținut piept atâtor vremuri de restriște, stă satul frumos și drag. Stă mândru în zile de sărbătoare, când se prind flăcăii și fetele-n joc, iar în zi de muncă, clocotește de oameni ce aleargă în toate părțile.

Satul Cremenciug a fost fondat în anul 1611. Este situat la aproximativ 40 km de orașul Soroca într-un loc foarte pitoresc. Este un sat răzăşesc ce şi-a împrumutat numele, probabil, de la unul din primii stăpânitori de pământ de aici, zis Cremene. Documentele nu s-au păstrat, dar localnicii înclină să creadă că denumirea satului vine de la roca din care îşi făceau unelte încă strămoşii preistorici şi care se mai găseşte în abundenţă prin împrejurimi — cremenea. Oameni tari o fi fost întemeietorii satului, dacă şi-au botezat aşezarea cu numele acestei pietre de rară duritate; şi sprinteni, şi iuţi ca scânteia ce sare din cremene, fiind lovită de amnar.

Satul este protejat din toate părţile, ca o cetate, de un lanţ de stânci, ce sunt pe unde mai abrupte, pe unde mai line şi care ne încântă şi ne surprind cu diverse forme ciudate. De-a lungul satului se întinde şirul de recif, pe care localnicii îl numesc Muntele Ursului. În partea îndepărtată a satului, unde se sfârșește şirul de recif, este un podiş plat, creat, parcă, pentru a putea admira împrejurimile. În partea dreapta a crestei de recif se întinde o pădure plantată de către elevii şcolii locale în anii ‘60-70 ai secolului al XX-lea (după mărturiile sătenilor), îndrumaţi de profesorul de istorie. Nistrul în acest loc curge lin, domol printre malurile pline cu verdeaţă. Ambele maluri sunt aici pante line, ceea ce cauzează periodic inundaţii în partea de jos a satului.

Localitatea este deosebită prin următoarele:

• Monumentul arheologic „Cetăţuia”, sec. IV-III înainte de era noastră;
• Monumentul natural peisagistic „Dealul Casca” (Ţiglăul);
• Izvorul din satul Cremenciug;
• Pârăiaşele „Murguleţ”, „Părăul Izvoarelor”, „Părăul Morilor”;
• Zona umedă Ramsar-1500;
• Muzeul local din incinta gimnaziului Cremenciug;
• Monumentul eroilor.

În fiecare dimineață, satul își spală fața în râul Nistru, ce curge neobosit pe alături. Aici satul se spală de rele, iar apele repezi îi duc grijile undeva departe. Satul are o biserică cu hramul ”Sfântul Ioan Teologul”, construită în 1888 în locul uneia vechi din lemn ce arsese, care stă şi astăzi în centrul satului, nu departe de locul bisericii înălţate de Constantin Buzne.

Pe lângă biserică, satul se mai mândrește şi cu o şcoală, care a fost dată în folosinţă în 1962. Şcoala dispune de săli de clasă spaţioase, sală de sport, atelier şcolar, un cabinet de fizică şi chimie. În anul de studii 2003-2004, contingentul a fost de 100 de elevi. În gimnaziu activau cercuri de menaj, secţii sportive, se organizau târguri, în cadrul cărora elevii obţineau primele noţiuni ale economiei de piaţă. Iar în anul de studii 2010-2011, în cataloagele gimnaziului sunt înscrişi doar 59 de elevi.

În august 1944, un număr mare de bărbaţi din Cremenciug, ca şi din celelalte sate basarabene, au fost luaţi pe front, 38 de fii ai satului au căzut în lupte, rămânând să-şi doarmă somnul de veci pe meleaguri străine. Numele acestor ostaşi şi patrioţi sunt dăltuite în piatra monumentului inaugurat în 1985 lângă biserica din sat. Monumentul reprezintă o compoziţie sculpturală cu 4 soldaţi şi o mamă îndurerată.

Biblioteca satului

Biblioteca este o instituţie de cultură în care se adună, se organizează şi se păstrează fonduri de publicaţii (cărţi, reviste etc.) şi manuscrise pentru a fi folosite de cititori. Biblioteca comunală Cremenciug a fost fondată în anul 1950. În anul 1955-1957 bibliotecar a fost Botezat Tatiana. În 1957 în calitate de bibliotecar a activat Gaisan Emilia Policarpovna, cu un fond de carte de 2000 de exemplare. În 1968 în această funcție a fost numită Maria Dubinschi. Din 1971 şefa bibliotecii a fost Arvinte Nina. În această perioadă în fondul bibliotecii existau 12000 exemplare de cărţi şi reviste.

În anul 2015, biblioteca a fost inclusă în programa Novateca datorită dlui primar Anatolie Pînzaru, care a contribuit la implementarea acestui proiect. Biblioteca a fost dotată cu 2 calculatoare, o imprimantă, astfel devenind deosebit de atractivă pentru numărul tot mai mare de utilizatori care frecventează zi de zi instituția: unii citesc, alţii utilizează calculatorul, o bunicuţă vorbeşte cu nepoţii peste hotare.

Totodată, s-au implementat şi servicii moderne în bibliotecă.

În sat, în aceeaşi clădire cu biblioteca, funcţionează Centrul de Resurse pentru Tineri „Amicus”, de serviciile căruia beneficiază direct copiii şi tinerii din sat, precum şi din satele vecine Sobari, Oclanda. Din ziua înfiinţării şi până în prezent Centrul de Resurse pentru Tineri „Amicus” a activat destul de intens, ajutând tinerii în rezolvarea problemelor şi prestând diverse servicii: instruire; acces la informare şi comunicare; activităţi de timp liber şi consiliere; pregătire profesională…

În anul 2017, s-a renovat clădirea — s-au schimbat acoperişul şi geamurile.

Instituţiile educaţionale

Gimnaziul Cremenciug a fost construit în anul 1962 cu capacitatea de 220 locuri, fiind renovat în anul 2006. Pentru renovarea gimnaziului s-au cheltuit 869 mii lei. Din aceşti bani 50 mii lei s-au îndreptat spre procurarea mobilierului în şcoală. În prezent în şcoală învaţă 88 elevi. Din ei sunt 35 de elevi transportaţi din satul Oclanda. Tot în gimnaziu se află şi muzeul istoric al satului. În prezent managerul şcolii este Ceban Galina.

“Când plec de acasă, plec mereu cu un gol, căci știu că-mi va fi dor și știu că-i va fi dor. Îl las în urmă și o umbră de tristețe se așează pe chipul meu, așa cum simți când te desparți de cineva drag inimii. Și, când mă întorc, îl găsesc neschimbat, mereu la fel de primitor și plin de dor. Știu că mă așteaptă, căci îmi cântă dorul prin orice foșnet de frunză, prin orice adiere de vânt. Atunci când pășesc pe bucata mea de rai, simt cum rădăcinile mi se înfig mai adânc în pământ, căci pământul acesta le-a oferit căldură și le-a dăruit o boare de ploaie, atunci când au fost însetate”.

În anul 1972 ca şefă a grădiniţei a fost Pavlina Popescu. Grădiniţa era frecventată de două grupe de copiii: grupa pregătitoare — 30 de copii, educatoare Lidia Petrişevscaia, şi grupa mică — 30 de copii, educatoare Lidia Vacari.

În 1975 şefa grădiniţei a fost Ana Cialic şi funcţionau tot două grupe de copii. În 2000 a început renovarea grădiniţei. În urma proiectului FISM, la care a contribuit şi comunitatea, APL, APE, a fost construită anexa blocului alimentar şi sanitar şi cazangeria separată. Au fost schimbate tavanele, ferestrele şi uşile. Grădiniţa dispune de mobilier. În prezent, la grădiniţă funcţionează două grupe: grupa mică şi grupa mare. Şefa grădiniţei — doamna Maria Beila, educator la grupa mare — Aliona Ţaralunagă, unde sunt 20 de copii pe listă. Grupa mică — Alina Popescu, unde sunt 15 copii pe listă. Pentru pregătirea activităţilor, grădiniţa dispune de grupe separate şi două dormitoare separate. În grupe sunt create toate condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea copiilor.

APROPO…

Pe parcursul anilor s-au implementat mai multe proiecte cu finanţare externă şi locală: Amenajarea parcului din s. Cremenciug; Reparaţia drumului de acces spre s. Cremenciug; Întreţinerea monumentului victimelor celui de Al Doilea Război Mondial în stare bună şi amenajarea parcului din s. Cremenciug; Renovarea gimnaziului şi a grădiniţei de copii din s. Cremenciug; Gunoiştile autorizate din s. Cremenciug şi s. Sobari; Amenajarea fântânii la intrarea în s. Cremenciug; Construcţia fântânii arteziene şi a apeductului din s. Sobari; Construcţia podului din partea de jos al s. Cremenciug; Renovarea izvorului, bazinului de acumulare şi a apeductului din sat; Înfiinţarea şi întreţinerea Centrului de Resurse pentru Tineri „Amicus”, care deserveşte satele din comunitate şi satele vecine; Întreţinerea stadionului şi a echipei de fotbal din localitate; Construcţia unui teren de minifotbal cu acoperire artificială pe teritoriul gimnaziului Cremenciug; Reconstrucţia sălii sportive cu instalarea podelei încălzite. Primăria Cremenciug a organizat reparaţia bisericii „Ioan Teologul” din s. Cremenciug şi construcția unui paraclis pe locul bisericii Sfântul Nicolai; a contribuit la reparaţia bisericii „Sfânta Treime” din s. Sobari; a organizat lucrări de întreţinere şi amenajare a celor două cimitire; a efectuat lucrări de reparație şi întreţinere a drumurilor din localitate; a construit două pavilioane pentru călători; a început lucrările de stabilire a sistemului de iluminare a străzilor din s. Cremenciug.

Articolul este scris în cadrul concursului raional “Istoria satului meu”, organizat de Secţia cultură şi turism a Consiliului raional Soroca.

Nina Pânzari,
șefa bibliotecii publice din Cremenciug