Constantin Țațu este trecut demult de vârsta de pensionare. Trăiește în satul Chioselia, raionul Cantemir, iar de mai bine de un an face naveta la spitalele din Chișinău când are probleme de sănătate.
Spune că până ajunge la medicul de familie, care este responsabil de această localitate, poate să moară. Medicul de familie vine la Chioselia doar vinerea.
Programările la medicul de familie sunt o mare bătaie de cap pentru localnici. Din cauza numărului mare de pacienți la un singur medic de familie, oamenii spun că ajung la verificări doar fiind în stare gravă sau când sunt luați de ambulanță și duși la spital.
În aceste condiții unii localnici nici nu văd rostul să apeleze la medicul din sat, ei pleacă direct la Chișinău, chiar dacă sunt nevoiți să plătească toate serviciile medicale, pentru că nu au îndreptare de la medicul de familie. Oamenii spun că până obțin toate îndreptările îi ajunge moartea din urmă.
Chioselia este una dintre cele 12 localități care aparține Centrului de Sănătate Baimaclia, raionul Cantemir. Centrul deservește peste 11 mii de oameni. Sunt doar doi medici de familie care fac față unui număr atât de mare de pacienți, Elena Olteanu, șefa Centrului de Sănătate Baimaclia și Elena Ivanschi în vârstă de 67 de ani, care este în continuare în funcție.
În laboratorul de la Centrul de sănătate Baimaclia se pot face cele mai simple analize, cum ar fi analiza generală a sângelui, analiza urinei. De asemenea, este determinat nivelul de glucoză și colesterol în sânge. Pentru celelalte investigații, Centrul are contract cu spitalul raional Cantemir sau Centrul Republican de Diagnosticare Medicală din Chișinău. Dar, în aceste cazuri, oamenii sunt nevoiți să se deplaseze cu transportul public sau personal fie la Cantemir, fie la Chișinău, adică la o distanță de 30 km sau 140 km.
Deși există condiții de muncă, starea drumurilor, lipsa apei centralizate, a gazului natural, lipsa unor activități pentru familie și copii îi fac pe tinerii specialiști să stea cât mai departe de localitățile rurale din R. Moldova.
Lipsa medicilor de familie face dificilă și activitatea spitalelor. Directorul medical de la spitalul raional din Cantemir Mariana Răcilă spune că 90% din cazurile de adresare la spital sunt de urgență, pentru că oamenii se adresează tardiv la medic. Ceea ce putea fi prevenit dacă oamenii ar merge la medicul de familie, se acutizează și devine cronic.
Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, Protecției Sociale și Familiei, asigurarea cu medici de familie în regiunea de sud a țării constituie 3,5 la 10 mii locuitori, în regiunea de nord — 4,55 la 10 mii locuitori, iar la centru — 3,9 la 10 mii locuitori.
În aceste condiții, medicii spun că o reformă a sistemului de sănătate, a spitalelor este absolut necesară, însă nu în forma în care a fost propusă de Ministerul Sănătății prin crearea de spitale regionale ca urmare a comasării spitalelor existente.
În prezent, la spitalul raional Cantemir sunt 165 de paturi. Dacă ar fi fost implementă reforma spitalicească propusă de Ministerul Sănătății, atunci acest spital ar fi rămas doar cu 50 de paturi. Asta în condițiile unei lipse acute de medici și a unei populații îmbătrânite și tot mai bolnave.
La moment, spitalele raionale din țară au declarat vacante peste 300 de locuri pentru medici. Cele mai multe funcții vacante sunt pentru anesteziologi-reanimatologi, interniști și medici de familie.
Experta internațională în sisteme de sănătate, fostă consilieră a fostului ministru al Sănătății din România, fostă expertă a Organizației Mondiale a Sănătății, Ala Nemerenco, susține că pentru R. Moldova ar fi necesare 2–3 spitale regionale, dacă ne raportăm la numărul populației. ”Serviciul spitalicesc din Moldova are nevoie de o cartografiere urgentă a serviciilor pe care le prestează care ar permite, în urma unei analize, transferarea și concentrarea în câteva spitale (maxim 3) regionale a celor specializate, majoritar planificate și care necesită modernizare urgentă. Celelalte servicii cum ar fi cele de urgență generală, geriatrice, paliative, unele maladii cronice pot ramane în spitalele locale pentru a fi mai accesibile, deci mai aproape de pacienți și populație. Spitalele trebuie să devină instituții sigure și să câștige lupta cu boala prin calitatea înaltă a serviciilor sale, dar nu prin numărul de spitale învechite”, a menționat Ala Nemerenco.
Ministerul Sănătății, Protecției Sociale și Familiei nu a răspuns solicitării noastre de a veni cu o reacție în ceea ce privește reforma spitalicească.
Jurnalistă: Elena Robu
Cameraman, editor de imagine: Sergiu Dobândă
Editare poze: Igor Rotari
