Din cele trei zile ale Festivalului Internaţional “Primăvara Poeților Europeni”, demarat la Chişinău, ultima zi s-a desfăşurat, vineri, la Soroca. În capitala Republicii Moldova poeţi şi traducători din unsprezece state au participat la un simpozion, s-au întâlnit cu tinerii de pe la licee şi universităţi şi au fost prezenţi la lansări de carte. Iar colaborarea Teatrului “Veniamin Apostol” cu Uniunea Scriitorilor din Moldova a făcut ca şi în acest an o zi din program să fie rezervată pentru oraşul Soroca — Capitala Culturală a Basarabiei, cum ne-ar place nouă să credem că este.
La noi delegaţia de poeţi s-a întâlnit cu conducerea raionului, apoi au depus flori la Aleea Clasicilor din Soroca. A urmat un minirecital de poezie, după care oaspeţii s-au întâlnit cu admiratorii poeziei în vechea cetate de pe malul Nistrului.
Din “desantul” de poeţi au făcut parte Jan H. Mijskin (Franţa), Michael Vandebril (Belgia), Antanas Jonynas (Lituania), Petr Borkovec (Cehia), Mihailo Kameniuk, Volodimir Danylenko, Vladimir Poiata, Ilie T. Zegrea (Ucraina), Muesser Yeniay, Efe Duyan (Turcia), Salim Babullaoglu (Azerbaidjan), Zoran Pesic Sigma (Serbia), Doina Ioanid, Nichita Danilov, Coman Şova, Victor Munteanu, Dumitru Brăneanu, Florina Zaharia, Aurel Ştefanachi, Denisa Duran (România), Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Nicolae Spătaru şi Petre Popa (Republica Moldova). “Festivalul “Primăvara Poeţilor Europeni”, care la început era Festivalul Poeziei Europene, este la cea de-a a şaptea ediţie, dar Soroca găzduieşte ultimele trei, ne zice poetul Petre Popa. Festivalul presupune o condiţie obligatorie, vin scriitori care traduc din opera poeţilor români în limbile lor şi se întâlnesc cu cei care traduc din limbile celorlalţi poeţi europeni”. Printre poeţi şi traducători se afla şi Vladimir Poiata, născut în satul Cobasna de lângă Râbniţa, dar care de 55 de ani locuieşte la Kiev. “Pentru mine acest eveniment cultural este unul îmbucurător, pe lângă faptul că scriu poezii, mai traduc versuri din limba română în cea ucraineană. În special este vorba de clasici, cum ar fi Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Ştefan Octavian Iosif, George Topârceanu şi alţii. Ucrainenilor le plac poeziile româneşti traduse de mine, fiindcă se citesc uşor. Eu nu doar traduc cuvinte, ci simt aceste cuvinte, fiindcă sunt moldovean, român, căci este totuna. Am publicat deja trei cărţi cu traduceri şi îmi pare bine că am fost observat şi m-au invitat aici”, îmi spune domnul Poiata.
Deşi reprezintă culturi şi limbi diferite, poeziile acestora au îmbrăcat frumos şi straiele limbii române, iar de aceasta s-au convins şi sorocenii prezenţi la evenimentul cultural.
